Layout 1

MONITORUL de BOTOŞANI LUNI, 14 IULIE 2025 12 CALEIDOSCOP D escoperiri noi făcute în interiorul Marii Piramide din Giza rescriu complet povestea construirii celei mai cunoscute structuri antice din lume. Potrivit arheologului Zahi Hawass, inscripțiile recent descoperite confirmă nu doar cine a construit pira- mida lui Keops, ci și cum a fost ridicată, în urmă cu peste 4.500 de ani. Până acum, una dintre teoriile cele mai răspândi- te susținea că piramida a fost construită de aproxi- mativ 100.000 de sclavi, care lucrau în ture de câte trei luni, timp de 20 de ani. Însă cercetările recente spun o poveste cu totul diferită, relatează Daily Mail. Acestea arată că Piramida lui Keops a fost construită de muncitori plătiți, care lucrau conti- nuu, luându-și o zi liberă la fiecare 10 muncite. „Aceste noi descoperiri confirmă clar că muncito- rii nu erau sclavi. Dacă ar fi fost, nu ar fi fost nicio- dată înmormântați în umbra piramidelor”, a declarat Dr. Hawass în cadrul podcastului Limit- less, găzduit de Matt Beall. Arheologii au găsit inscripții lăsate de echipe- le de muncitori în camere înguste și greu accesibile deasupra Camerei Rege- lui. Stilul scrierii, dar și amplasarea dificilă a aces- tor semne, exclud ipoteza unui fals modern. Totodată, echipa con- dusă de Hawass a desco- perit morminte ale munci- torilor calificați la sud de piramidă. În aceste locuri de veci, cercetătorii au găsit unelte de lucru, sta- tui reprezentând lucrători în plin efort și hieroglife cu titluri precum „supra- veghetorul laturii pirami- dei” sau „meșter construc- tor”. Cum a fost ridicată, de fapt, Marea Piramidă din Giza Un alt mister secular pare să fi fost dezlegat: metoda de construcție. Conform noilor cercetări, calcarul folosit la ridicarea piramidei a fost extras dintr-o carieră aflată la doar 300 de metri distanță și transportat pe o rampă din nisip și pietriș, ale cărei urme au fost desco- perite în partea sud-vesti- că a monumentului. „Am găsit resturi ale acestei rampe în zona numită C2: amestec de piatră spartă, nisip și noroi, exact materialele pe care le așteptam”, a explicat Hawass. Tot el a descris și pro- cesul de construire: mun- citorii tăiau piatra, o faso- nau și o transportau cu ajutorul unor sănii de lemn trase pe nisip. Plat- forma de bază a piramidei a fost tăiată direct în stân- că, până la o adâncime de 8,5 metri, o realizare impresionantă chiar și după standardele de azi. „Orașul muncitorilor” Alături de colegul său, Mark Lehner, Hawass a investigat o zonă de la est de piramidă, unde a fost descoperit ceea ce pare a fi „orașul muncitorilor”. Aici au fost identificate barăci, un cuptor uriaș pentru pâine și spații pen- tru sărarea peștelui. Contrar miturilor care susțineau că muncitorii trăiau doar cu usturoi, ceapă și pâine, cercetătorii au descoperit mii de oase de animale. Analiza efec- tuată de experți ai Univer- sității din Chicago a arătat că în fiecare zi erau sacri- ficate 11 vaci și 33 de capre, un meniu consis- tent, capabil să hrănească aproximativ 10.000 de oameni pe zi. Dr. Hawass și echipa sa se pregătesc acum să exploreze una dintre cele mai mari enigme rămase: o cavitate imensă, un spa- țiu gol de peste 30 de metri descoperit în 2017 deasupra marii galerii din piramidă. Pentru această misiune, finanțatorul Matt Beall anunță că lucrează împreună cu o echipă de ingineri la un robot minuscul, de un centime- tru, care va fi introdus printr-o gaură forată în piatră. Hawass este convins că acest spațiu ar putea ascunde mormântul pier- dut al faraonului Keops, însă Beall este mai scep- tic: „Niciun faraon nu a fost găsit până acum într- o piramidă principală. De ce ar fi acesta primul?!”. Explorarea ar urma să înceapă la începutul anu- lui viitor, în ianuarie sau februarie. Un studiu realizat de cercetători de la Universi- tatea Oxford aduce în atenţia comunităţii medi- cale o potenţială armă suplimentară în lupta cu demenţa. Rezultatele sur- prinzătoare oferă motive serioase pentru reanaliza- rea importanţei vaccinării la adulţii vârstnici, inclu- siv din perspectivă neuro- logică. Noul studiu, publicat recent în revista npj Vacci- nes, arată că un vaccin împotriva virusului respi- rator sinciţial (RSV/VRS) este asociat cu o reducere de 29% a riscului de demenţă în următoarele 18 luni. Rezultatele sugerează o explicaţie nouă privind modul în care vaccinurile ar putea produce acest efect, arată News.ro. Studii recente au arătat în mod convingător că vaccinurile împotriva zonei zoster (Herpes zos- ter) reduc riscul de demen- ţă. Vaccinul pentru zona zoster aflat acum în uz larg (Shingrix) are un efect mai pronunţat decât cel ante- rior (Zostavax). O diferenţă importantă între aceste vaccinuri este că primul conţine un adju- vant, o substanţă care are rolul de a spori eficienţa vaccinului. Prin urmare, este posibil ca acest adju- vant să contribuie la efec- tul mai puternic al acestui vaccin faţă de altele în reducerea riscului de demenţă. Noul studiu susţine această ipoteză. Cercetătorii au analizat dosarele medicale a peste 430.000 de persoane din Statele Unite din reţeaua TriNetX. Ei au constatat că vaccinul Arexvy, care protejează împotriva viru- sului respirator sinciţial (RSV), un virus frecvent ce provoacă simptome asemănătoare răcelii, dar care poate avea efecte grave la copii şi persoane- le în vârstă, a fost de ase- menea asociat cu un risc semnificativ mai scăzut de a dezvolta demenţă. Acest vaccin, care este acum recomandat adulţilor peste 60 de ani, conţine acelaşi adjuvant ca şi Shingrix. Ambele vacci- nuri au fost la fel de efi- ciente în reducerea riscului de demenţă comparativ cu vaccinul gripal (care nu conţine acest adjuvant) - în cele 18 luni de după admi- nistrarea vaccinului s-a observat o reducere cu 29% a riscului de diagnos- tic de demenţă. Aceste rezultate au rămas valabile într-o varietate de analize supli- mentare şi au fost similare atât la bărbaţi, cât şi la femei. Nu este încă clar modul în care adjuvantul, numit AS01, ar putea con- tribui la scăderea riscului de demenţă. Totuşi, studii- le de laborator arată că AS01 stimulează celulele sistemului imunitar care ar putea proteja creierul de unele procese nocive ce stau la baza dezvoltării demenţei. Aceste beneficii ale adjuvantului în reducerea riscului de demenţă s-ar putea adăuga la protecţia oferită pentru prevenirea infecţiilor propriu-zise, cum ar fi zona zoster sau RSV. Semne de întrebare Nu se ştie încă dacă aceste vaccinuri previn apariţia demenţei sau, cel mai probabil, doar întârzie debutul ei. În oricare din- tre variante, efectul este important, mai ales având în vedere că nu există în prezent alte tratamente cunoscute care să întârzie sau să prevină această afecţiune. Potenţialul efect benefic asupra riscului de demenţă se adaugă capacităţii dove- dite a vaccinurilor de a preveni zona zoster şi RSV. „Rezultatele noastre arată că vaccinurile împo- triva a două virusuri dife- rite, zona zoster şi RSV, duc ambele la o scădere a riscului de demenţă. Aces- ta este un motiv suplimen- tar pentru a ne vaccina, pe lângă eficienţa lor în pre- venirea acestor boli grave”, a declarat autorul principal, conf. Maxime Taquet, lector NIHR în Departamentul de Psihia- trie al Universităţii Oxford, citat într-un comunicat. Autorii consideră aceste descoperiri drept deosebit de relevante şi subliniază necesitatea unor studii suplimentare care să con- firme implicarea adjuvan- tului prezent în anumite vaccinuri în reducerea ris- cului de demenţă, precum şi să clarifice mecanismele prin care acesta acţionea- ză. Vaccinurile şi reducerea riscului de demenţă Noi descoperiri despre construcţia piramidelor Cercetătorii continuă să fie uimiţi de tainele ascunse de cele mai cunoscute structuri antice din lume. Arheologii speră ca, la un moment dat, să fie descoperit şi mormântul pierdut al farao- nului Keops