Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI JOI, 15 MAI 2025 12 INTERNAŢIONAL O eventuală desfăşu- rare în Europa a unor avioane franceze dotate cu armament nuclear - evocate marţi de către preşedintele francez Emmanuel Macron - nu va aduce „securitate” continentului european, ameninţă Kremlinul. „Desfăşurarea de arme nucleare pe continentul european nu este ceea ce va aduce securitate, previzibilitate şi stabili- tate continentului euro- pean” , declară purtăto- rul de cuvânt al Kremli- nului, Dmitri Peskov, relatează AFP. „Eforturi importante din partea Rusiei, Statelor Unite şi ţărilor europene dotate cu arma nucleară - Franţa şi Regatul Unit - sunt necesare în vederea formării unei arhitecturi a securităţii strategice în Europa” , a subliniat el. Franța este singura națiune cu armament nuclear din UE și, după invazia rusă din Ucrai- na, se discută tot mai mult despre extinderea descurajării nucleare franceze la partenerii săi. Germania „poate rede- veni o locomotivă econo- mică pe care lumea o admiră” şi poate avea „cea mai puternică armată în Europa”, a spus ieri în Bundestag noul cancelar german de centru-dreapta Friedrich Merz, într-un discurs de politică genera- lă în care a promis că va „face totul” pentru redre- sarea economiei germane care a trecut deja prin doi ani consecutivi de rece- siune, consemnează agen- ţiile de știri AFP, DPA şi EFE. „Economia noastră este încă în mare parte compe- titivă, dar condiţiile cadru nu mai sunt”, a remarcat noul cancelar federal ger- man, care conduce o coa- liţie formată din blocul său politic de centru- dreapta, alcătuit din Uni- unea Creştin-Democrată (CDU) împreună cu filiala sa bavareză Uniunea Creştin-Socială (CSU), şi Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, transmite Agerpres. Totuşi, Friedrich Merz se va bucura de mai multă flexibilitate bugetară decât predecesorul său, social-democratul Olaf Scholz, după ce legislati- vul la final de mandat a relaxat amendamentul constituţional ce limita contractarea de noi datorii până la cel mult 0,35% din PIB. Această relaxare a „frânei datoriilor” va permite creşterea cheltu- ielilor militare şi imple- mentarea unui plan de 500 de miliarde de euro pentru proiecte de infras- tructură şi de protecţie a mediului. Kremlinul critică extinderea umbrelei nucleare a Franţei Germania promite să redevină o forţă economică şi militară Noul cancelar spune că Germania poate redeveni o „locomotivă economică” N egocierile ruso- ucrainene care vor avea loc azi la Istanbul vor aborda che- stiuni politice şi tehnice, a declarat ieri consilierul de politică externă al preşe- dintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, rela- tează agenţia de știri EFE. „Delegaţia va aborda chestiuni politice şi, aş spune, de asemenea un ansamblu de chestiuni teh- nice” , iar în funcţie de aceste teme vor fi selectaţi membrii acestei delegaţii, a afirmat în faţa presei ruse Iuri Uşakov, care nu a cla- rificat dacă el va face parte din delegaţie. Nici purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, nu a adus mai multe lămuriri pe acest subiect la conferinţa sa zilnică de presă. Nume- le membrilor delegaţiei ruse vor fi comunicate după ce vor fi primite „instrucţiunile corespun- zătoare din partea preşe- dintelui” Putin, a indicat Peskov. Liderul de la Kremlin a avut iniţiativa acestor negocieri, după ce a res- pins un ultimatum prin care principalii aliaţi euro- peni ai Ucrainei au ame- ninţat Rusia că dacă înce- pând de lunea care a trecut nu acceptă o încetare a focului pentru 30 de zile îi vor impune noi sancţiuni. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a venit şi el apoi cu iniţiati- vă, aceea de a se întâlni direct cu Putin la Istanbul azi, cerere la care până în prezent Kremlinul nu a răspuns. Zelenski s-a aflat ieri în capitala turcă Anka- ra, unde a avut o întâlnire cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, şi a declarat că se va deplasa azi la Istanbul numai dacă Putin confirmă prezenţa sa acolo la negocieri. Trump, dispus să vină şi el La rândul său, preşedin- tele american Donald Trump, care desfăşoară un turneu în Orientul Mijlo- ciu, a declarat luni că intenţionează să efectueze o escală azi în Turcia dacă va considera că prezenţa sa ar putea fi utilă la nego- cierile ruso-ucrainene menite să pună capăt răz- boiului. Răspunzând ieri unei întrebări pe acest subiect, Trump a spus că nu ştie dacă Putin va veni în Tur- cia. „El ar vrea ca eu să fiu acolo, iar aceasta este o posibilitate (…) Nu ştiu dacă el va veni dacă eu nu vin. Vom afla” , a spus pre- şedintele SUA. Şi consilierului prezi- denţial rus Uşakov i-a fost adresată o întrebare despre o posibilă venire a preşe- dintelui american la nego- cierile de la Istanbul, dar el s-a arătat sceptic, afirmând că Trump „este ocupat cu chestiuni serioase” în Orientul Mijlociu. Totuşi, Washingtonul a confirmat că se vor depla- sa în Turcia pentru nego- cierile ruso-ucrainene secretarul de stat Marco Rubio, precum şi emisarii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff şi Keith Kellogg. De partea ucraineană, aceasta va decide asupra paşilor următori asupra negocierilor de pace cu Rusia de la Istanbul după ce se va clarifica dacă Putin „este speriat” să vină la discuţii cu Zelenski în Turcia, a declarat pentru Reuters o sursă diplomati- că ucraineană. Ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiga va avea în Turcia o întâlnire cu omologul său turc Hakan Fidan, dar nu a confirmat până în prezent vreun contact acolo cu partea rusă. Ce compromisuri s-ar putea face O propunere de plan de pace avansată luna trecută de Trump prevede în prin- cipal încetarea permanentă a focului, recunoaşterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de jure parte a Rusiei şi recunoaş- terea de facto a controlului rusesc asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepţia zonelor din regiunea Harkov, exclude- rea aderării Ucrainei la NATO (nu şi pe cea a ade- rării la UE), ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei, trecerea sub con- trol american a centralei nucleare Zaporojie şi garanţii de securitate pen- tru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene. Într-o contrapropunere transmisă Washingtonu- lui, Ucraina şi aliaţii săi europeni au cerut amâna- rea discuţiilor despre teri- torii până la încheierea unui armistiţiu - fără a recunoaşte controlul rusesc asupra vreunui teri- toriu ucrainean -, amâna- rea de asemenea a ridicării sancţiunilor împotriva Rusiei, garanţii sporite de securitate pentru Ucraina şi despăgubirea acesteia de către Rusia pentru daunele provocate de război. De partea sa, Kremlinul a transmis de mai multe ori că o soluţionare nego- ciată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare eliminarea „cauzelor profunde” ale acestuia şi „interesele legi- time de securitate ale Rusiei”, formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoaşterea ane- xării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, exclude- rea aderării acestei ţări la NATO şi crearea unei noi arhitecturi europene de securitate. Ultimele negocieri directe ruso-ucrainene au avut loc tot la Istanbul în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea inva- ziei ruse asupra Ucrainei. Conform Rusiei, la acele negocieri aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cere- rea fostei administraţii americane a preşedintelui Joe Biden şi a premierului britanic de la acea vreme, Boris Johnson, iar Ucraina nu ar mai mai dorit să-l semneze de îndată ce tru- pele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev. Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nereali- zat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşe- dintele ucrainean Volodi- mir Zelenski şi-a exprimat categoric opoziţia. Negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina încep azi la Istanbul Astăzi este programată la Istanbul reluarea negocierilor de pace dintre Kiev şi Kremlin, chiar dacă un acord pare puţin probabil. Componenţa delegaţiilor şi agenda discuţiilor erau şi ieri în pregătire