Layout 1

MONITORUL de BOTOŞANI MARȚI, 15 IULIE 2025 6 LOCAL „Trebuie să facem o opera- ție de decopertare a figurii emi- nesciene, a acestei statui cu zîmbet de Buddha extatic. În primul rînd, nu putem scăpa de efigia lui plastică, care, de obi- cei, cade pe mîna unor pictori și sculptori stîngaci, care fac un fel de portrete robot din cauza inaptitudinii lor de a sesiza esența. Atunci cădem în aceste tîmpenii, în kitsch-ul pur, pe care-l cultivăm de ani de zile. Trebuie să remarc aici la Botoșani că totuși la specta- col nu s-a căzut în kitsch”. Era declarația celui de-al XIV-lea laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, oferit în anul 2005, Șerban Foarță („Ziarul de Iași”, nr. 18, 22 ianuarie 2005, p. 3). Fusese nominalizat pentru prima dată la acest premiu, alături de Gabriela Melinescu, Cristian Simionescu, Ion Mir- cea, Nicolae Prelipceanu. Numele câștigătorului se știa deja pe 10 ianuarie, iar premiul fusese, pentru laureat, „o sur- priză totală” („Jurnalul Națio- nal”, nr. 3547, 11 ianuarie 2005, p. 10). Pe lângă valoarea simbolică, premiul însemna, de câțiva ani, și 1.000 de euro și titlul de cetățean de onoare al municipiului Botoșani. Spectacolul la care se referea Șerban Foarță, jucat în premie- ră pe scena Teatrului din Botoșani – Cetățeni de onoare ai Poeziei –, fusese realizat de Ion Caramitru, după un scena- riu de Ilie Constantin. Actorii, selectați de Ion Caramitru, au recitat din Mihai Ursachi, Gellu Naum, Cezar Baltag, Petre Stoica, Ileana Mălăncio- iu, Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Ivănescu, Cezar Ivănescu, Constanța Buzea, Emil Brumaru, Ilie Constantin și Angela Marines- cu. „În ciuda faptului că nu toți poeții pe versurile cărora s-a realizat spectacolul au fost de acord cu interpretarea dată operei lor, comparativ cu reci- tările din Eminescu de la pre- cedentele ediții, saltul calitativ al momentului artistic inclus în Gală este apreciabil. Montarea e rodul unui proiect-pilot, care a debutat în vara anului trecut la Ipotești în cadrul Atelierului de Poezie, realizat în colabora- re cu UNITER” , scria presa (a se vedea, de exemplu: „Ziarul de Iași”, nr. 18, 22 ianuarie 2005, p. 3). Juriul pentru acordarea pre- miului, care, din acest an, va conține în denumirea sa „Opera Omnia”, diferențiindu-se astfel de „Opera Prima/Opus Pri- mum”, fusese format din Nico- lae Manolescu (președinte), Mircea Martin, Cornel Ungu- reanu, Ion Pop și Alexandru Călinescu (membri). Mircea Martin era și preșe- dintele celui de-al doilea juriu, care hotăra acordarea Premiu- lui Național de Poezie „Mihai Eminescu” - Opus Primum și din care mai făceau parte Ale- xandru Cistelecan, Ioan Hol- ban, Mircea A. Diaconu și Vasile Spiridon. Premiul fusese câștigat, ca și în anul anterior, ex-aequo, de Sebastian Sifft (pentru volumul „Smintirea”, Editura Vinea) și Bogdan Per- divară („Kilometri de pivniță”, Editura Vinea). Ambele premii s-au acordat în cadrul galei, moderate de actorul Marius Rogojinschi. Ziarul de Iași scria despre amfi- trionul galei: „Marius Rogo- jinschi nu-și dezamăgește fanii” și reținea câteva expre- sii/metafore din discursul său: spectatorii – „dragi prieteni ai luminii și ai înțelepciunii”; premiul pentru debut – o „stea tutelară în viața unui tînăr poet”; seara de 15 ianuarie – o „punte firească între un început și o culme”; „Luceafăr deasu- pra Carpaților fără Eminescu nu se poate!” ; spectacolul era realizat de „un grup de alchi- miști, care au elaborat într-un tainic laborator cîteva bijuterii” sub „bagheta magică a regiei Ion Caramitru”. Conform tradiției „coronița de lauri” era înmânată laureatu- lui de poetul pe scenă a urcat IliemConstantin. Un mic inci- dent, mai curând hilar, se pro- dusese în scenă: „Vizibil deranjat de faptul că microfo- nul fusese amplasat multmprea sus pentru statura sa, Foarță a remarcat cu umor că: «Tocmai atunci cînd îmi crescuse și mie valoarea cu 1.000 de euro, ceva trebuie să coboare!» („Ziarul de Iași” , nr. 18, 22 ianuarie 2005, p. 3). De altfel, Șerban Foarță avu- sese și alte replici pe care le-a reținut presa vremii. Ziua debu- tase cu tradiționala slujbă de pomenire de la biserica Uspe- nia din Botoșani, iar la Ipotești fuseseră vernisate două expozi- ții: „Ecuațiuni grafice” de Sorin Buciuleac și „Grafică emines- ciană nouă” a profesorului Mircea Dumitrescu și studenți- lor săi; au fost lansate volume- le de poezie semnate de Caius Dobrescu și Cassian Maria Spiridon. Și dacă cu referire la activitățile de la Ipotești nu știm să fi obiectat ceva Șerban Foarță, slujba de pomenire i-a provocat câteva reacții: „Nu se poate auzi la biserică: «Mîntu- ie-l pe robul tău Mihai Emines- cu, poetul național». E ca și cum ai spune: «Iartă-l, Doam- ne, pe robul tău Valentin, gene- ral de brigadă»! În fața lui Dumnezeu nu există asemenea lucruri! Dumnezeu nu e totuși Dumnezeul național! El nu receptează asemenea mesaje” („Ziarul de Iași”, nr. 306, 24 decembrie 2005, p. 3). Premiile Eminescu de la Botoșani deveneau însă tot mai râvnite. „Prestigiul acestora s-a consolidat în măsura în care cei care le acordă au izbutit să depășească sfera jocului de interese locale”, scria, referin- du-se la premiile din țară, Gabriel Dimisianu (G. Dimi- sianu, Premiile nu modifică „canonul”, în: „Bucureștiul Cultural”, nr. 1-2, 14 ianuarie 2005, p. 11). Local, se întâmplau „ploi de scurtă sau de mai lungă dura- tă”. Consilierul local, scriitorul Val Guraliuc, contestata modul în care Fundația Culturală „Hyperion” făcuse nominaliză- rile pentru Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”: „În ultimii ani, cel mai rîvnit pre- miu național de poezie a deve- nit un fel de afacere și, mai nou, am putea să-l intitulăm Premiul Național «Mihai Emi- nescu S.R.L.» (...) Voi propune Consiliului Local ca de anul viitor nominalizările premiului național să fie făcute de către Uniunea Scriitorilor din Româ- nia sau de alte instituții cultura- le abilitate și nicidecum de o fundație”. În răspuns, poetul Gellu Dorian, președintele Fundației Culturale „Hyperion”, declara pentru „Ziarul de Iași”: „«Pro- blema a ridicat-o acest consilier de la România Mare, Val Gura- liuc, dorind să fie el în juriu. Probabil că noii consilieri pese- diști sau România Mare și-ar dori ca pe această listă de nominalizări să fie Vadim Tudor, Adrian Păunescu sau Grigore Vieru. Autoritățile locale pot organiza Concursul Național, dar nu pot juriza. De altfel, datorită juriului are și greutate acest premiu.» Gellu Dorian nu a exclus posibilitatea de a se retrage de la organiza- rea evenimentului în următorii ani”. Divergențele din consiliul local au fost explicate, în tim- pul galei, chiar de primarul de atunci, Cătălin Flutur: „Juriul Concursului Național de Poe- zie este format din personalități cu o autoritate de necontestat în domeniulcriticii literare; în acest demers, primarul nu face aprecieri literare. Primăria nu stabilește premianții. Astfel, prin calitatea de excepție a poeziei promovate de juriu, putem spune că premiul are valoarea unui Oscar al poeziei românești” („Ziarul de Iași”, nr. 18, 22 ianuarie 2005, p. 2). „Consiliul local a instituit Bursa Eminescu, în valoare de 20 de milioane de lei (vechi,. n.r.) și va fi acordată celui mai tînăr cercetător al operei emi- nesciene care va fi stabilit de Uniunea Scriitorilor din Roma- nia”, mai scria presa („Eveni- mentul Zilei”, nr. 3973, 15 ianuarie 2005, p. 5). Bursa, de altfel, fusese instituită în 2004. Însă cui și dacă a mai fost acor- dată în 2005 nu am putut afla. La ediția din vară a Zilelor Eminescu, Botoșanii au pre- miat, prin concursul „Porni Luceafărul...”, 9 poeți debu- tanți. Juriul, din care au făcut parte Cezar Ivănescu (președin- te), Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Daniel Corbu, Elena Condrei, Liviu Apetroa- ie, Valeriu Stancu, Vasile Proca, Adrian Alui Gheorghe, Nicolae Sava, George Vultu- rescu, Virgil Podoabă, Ion Moldovan, Vasile Spiridon, Lucian Alecsa, Dumitru Țiga- niuc, Dan Mircea Cipariu, Ioan Pintea, Radu Florescu și Ion Radu Văcărescu, a hotărât acordarea Premiului „Horațiu Ioan Lascu” al Asociației Scrii- torilor din Iași și al Uniunii Scriitorilor Mirunei Vlada, pentru volumul„Poeme extra- uterine”, Editura Paralela 45, 2004). La secțiunea debut în volum au fost acordate premii de edi- turi și reviste:Marius Irimia – Editura„Junimea”, revistele „Dacia literară” și „Vatra”; Radu Verman – „Convorbiri literare”, revistele „Poesis”, „Mișcarea literară” și APLER; Cezar Florin Ciobâcă – „Axa”, revistele „Lumină lină” și „Arca”; Andra Rotaru – „Dio- nis”, revistele „Feed back” și „Ateneu”; Rita Chiribuță– „Princeps Edit”, revistele „Cro- nica” și „Euphorion”; Lucian Onu– „Geea”, revista „Antite- ze”; Andreea Velea și Alexan- dra Dumencu – revista „Poe- zia”; Daniela Bădărău – revis- tele „Hyperion" și „Familia”; Alexandra Vatamanu – revista „Convorbiri literare”. La secțiunea de interpretare critică a operei eminesciene s- au dat două premii: Premiul revistei „Convorbiri literare” – Anei Maria Blănaru și Premiul revistei „Hyperion” – Claudiei Vlăgea. Ala Sainenco, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” Zilele Eminescu – 2005 (ediţiile XLVII și XLVIII) Şi acum 20 de ani manifestările dedicate poetului naţional aduceau controverse printre participanţi şi organizatori. Din patrimoniul Memorialului Ipoteşti

RkJQdWJsaXNoZXIy ODg1NTM=