Layout 1
Președintele Nicușor Dan a lansat în conferința de presă de ieri două cri- tici la adresa guvernului Bolojan, la doar o zi după ce fusese invitat la congre- sul PNL la care Ilie Bolo- jan a fost ales președintele partidului. Între cei doi au mai apărut în ultima vreme și alte diferențe de opinie, inclusiv în privința susținerii unor candidați diferiți la șefia Curții Con- stituționale. “Pe chestiunea TVA, de care sunt sigur că sun- teți interesați, angajamen- tul Guvernului, în momen- tul în care el a fost inves- tit, a fost că TVA nu va crește și că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie, înainte de evaluarea Comisiei din 15 octombrie, și vom vedea în acel moment dacă măsurile sunt suficiente sau nu. Pentru ca Româ- nia să poată să treacă de această perioadă fără majorarea TVA, erau nevoie și erau absolut realizabile un set de măsuri, discuții, cu Comi- sia, cu agențiile de rating, și această măsură putea să nu fie luată la acest moment (…) În acea lună înainte de numirea pre- mierului, m-am uitat pe foarte multe date financia- re și în cunoștință de cauză am avut această discuție cu coaliția și pre- mierul desemnat și asta a fost înțelegerea la momentul formării guver- nului. Pentru ca corecțiile să fie făcute cu menține- rea TVA la 19 % era nevoie de un complex de măsuri. Din momentul în care am numit guvernul cu această condiție toate discuțiile, măsuri au intrat în atributul guvernului” , a spus Nicușor Dan în con- ferința de presă. Reamintim că Nicușor Dan și-a asumat în scris în campania electorală că TVA nu va crește în man- datul său prezidențial. Pe de altă parte, pre- mierul Ilie Bolojan a declarat că nu a avut altă opțiune decât să crească TVA pentru a evita scăde- rea ratingului de țară și, ca o consecință, intrarea în incapacitate de plată, din cauza deficitului bugetar- record în UE provocat de guvernul PSD-PNL con- dus de Marcel Ciolacu. A doua critică a lui Nicușor Dan a fost legată de comunicarea măsurilor de austeritate luate de guvern. “Cred că, și am primit des această întrebare – de ce nu s-a început cu măsuri de corecție, acele măsuri de corecție a privi- legiilor înainte de măsuri care să afecteze toată lumea – răspunsul este că – și mi se pare că nu a fost suficient de bine explicat în spațiul public – răspun- sul este că a fost o presiu- ne a timpului pentru piețe- le financiare care au fost expuse ani de zile la pro- misiuni neonorate ale României de a reduce cheltuielile. Singurul răs- puns care era credibil pentru ei, sub presiunea timpului, a fost că vor cre- ște veniturile” , a spus el. MONITORUL de BOTOŞANI MARȚI, 15 IULIE 2025 8 NAŢIONAL 1 Euro - 5,0795 lei 1 Dolar - 4,3468 lei Cursul valutar BNR, pentru 15.07.2025 0,0015 0,0007 Î ntr-o perioadă în care măsurile de austerita- te afectează milioane de români, salariile exor- bitante din vârful compa- niilor de stat și al institu- țiilor publice rămân intac- te. O parte a aparatului de conducere bugetar trăie- ște într-o realitate econo- mică paralelă cu a restu- lui țării. Ziare.com a ana- lizat datele financiare din mai multe companii de stat, iar concluzia este aceea că există o sistema- tizare a unei clase bugeta- re privilegiate, care pare să fi fost ferită de măsuri- le de reducere a cheltuie- lilor. Cel puțin până la apariția pachetului 2 de măsuri fiscale. În timp ce oameni din domenii esențiale precum educația, sănătatea sau vârstnicii se confruntă cu reduceri de bugete sau taxe mai mari prin refor- ma bugetară, aceste com- panii și instituții păstrea- ză structuri salariale greu de justificat din punct de vedere etic sau economic. În timp ce oamenii de rând sunt îndemnați să accepte sacrificii pentru „stabilitatea bugetară”, elitele din sistemul public continuă să prospere într- un regim de imunitate financiară. Această dis- crepanță alimentează frustrări sociale și pune presiune tot mai mare pe ideea de reformă a siste- mului public, una care să includă nu doar ajustări pentru cei de jos, ci și limitări pentru cei de sus. Salarii record la BNR, CEC și Exim Banca Românească Conducerea celor trei bănci aflate în portofoliul statului român: BNR, CEC Bank și Exim Banca Românească a înregistrat anul trecut venituri de peste un milion de lei fie- care, echivalentul a peste 200.000 de euro anual. Performanța cea mai notabilă o are Bogdan Neacșu, director general și președinte al Comitetu- lui de Direcție la CEC Bank, care a obținut în 2024 un venit total de 1.664.428 de lei, potrivit datelor din contractul de administrare. Aceasta înseamnă un salariu mediu lunar de aproximativ 138.700 de lei, echivalentul a circa 28.000 de euro pe lună. CEC Bank este o institu- ție bancară cu capital integral de stat, aflată în subordinea Ministerului Finanțelor. În topul salariilor din România se află și condu- cerea Băncii Naționale a României (BNR). Guver- natorul Mugur Isărescu are un venit de 80.000 de lei pe lună, salariul plus indemnizația în consiliul de administrație, echiva- lent cu peste 1.000.000 de lei anual. Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea are un venit lunar de peste 76.000 de lei, consoli- dând poziția BNR ca una dintre cele mai bine plăti- te instituții publice. De menționat că BNR nu cheltuie bani din bugetul public, ci se autofinanțea- ză conform legilor de funcționare. La Exim Banca Româ- nească (fosta Eximbank), președintele Traian Hala- lai a încasat 1,5 milioane de lei în decurs de un an, ceea ce echivalează cu un salariu lunar de aproxi- mativ 24.000 de euro. La această bancă statul român este acționar majo- ritar, cu aproape 99%. ANRE – Salarii și sporuri generoase La Autoritatea Națio- nală de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), salariul mediu brut este de 23.000 de lei. Președintele instituției, George-Sergiu Nicules- cu, a avut un venit brut de 128.329 de lei pentru luna decembrie 2024, ceea ce înseamnă 75.079 de lei net (aproximativ 15.000 de euro). Vice- președinții ANRE au câștigat lunar 113.231 de lei brut, echivalentul a 13.300 de euro net. Transelectrica și Hidroelectrica – Salarii și facilităţi de top La Transelectrica, companie strategică în domeniul energetic, indemnizațiile lunare pentru directorii compa- niei ajung la 42.350 de lei brut, la care se adaugă diverse facilități, cum ar fi 1.250 de euro pentru chirie și bani pentru transport. Documentele oficiale arată că aceste beneficii sunt acordate celor cinci membri ai Directoratului. În cazul Hidroelectri- ca, directorii obțin salarii lunare de 38.462 de lei, iar pe durata unui mandat de patru ani, compania va cheltui peste 2 milioane de euro doar pentru sala- riile a cinci oameni. În plus, membrii Con- siliului de Supraveghere primesc o indemnizație lunară de 13.350 de lei, deși lucrează doar câteva zile pe an. Salarii impresionante la Nuclearelectrica și Romgaz La Nuclearelectrica, directorul general câștigă anual 840.965 de lei, adică peste 70.000 de lei pe lună, la care se adaugă încă 56.160 de lei dintr-un contract de administrator neexecutiv la RoPower Nuclear SA.Romgaz, unde statul deține 70% din acțiuni, plătește direc- torului general un salariu de 52.000 de lei lunar, iar directorul general adjunct câștigă sume similare, peste 50.000 de lei pe lună. Transgaz – Salarii și indemnizaţii speciale La Transgaz, directo- rul general câștigă 31.751 de lei net pe lună, iar directorul general adjunct a avut un salariu de 28.000 de lei lunar în 2023. Consilierul directo- rului general câștigă 346.000 de lei anual, la care se adaugă o indemni- zație de 37.000 de lei pentru calitatea de mem- bru în Consiliul de Admi- nistrație al subsidiarului VMTG – VestMold Transgaz din Republica Moldova. AMEPIP - cifre impre- sionante în salariile angajaţilor-cheie Nici Agenția pentru Monitorizarea și Evalua- rea Întreprinderilor Publi- ce (AMEPIP), instituția responsabilă cu supervi- zarea companiilor de stat, nu se lasă mai prejos. Președintele interimar al AMEPIP câștigă un sala- riu brut lunar de 41.070 de lei, urmat de vice- președintele interimar cu 38.850 de lei și secretarul general, care încasează 34.965 de lei, plus un spor pentru „condiții vătămătoare” de 1.500 de lei. Înţepături publice ale președintelui adresa premierului Bolojan Topul celor mai mari salarii la stat „Regii” lefurilor din bani publici pot câştiga în România şi până la 28.000 de euro lunar. Directorul general și președintele Comitetului de Direcție la CEC Bank e cel mai bine plătit abgajat al statului
Made with FlippingBook
RkJQdWJsaXNoZXIy ODg1NTM=