Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI VINERI, 16 MAI 2025 10 INTERNAŢIONAL Banca Centrală Euro- peană (BCE) speră ca până la începutul anului viitor să dispună de toate deciziile politice pentru a emite euro digital şi apoi va avea nevoie de doi-trei ani pentru lansa- rea monedei, a declarat joi Piero Cipollone, membru în boardul exe- cutiv al BCE, în cadrul unei conferinţe, transmi- te agenția de știri Reu- ters. BCE lucrează de ani de zile la o versiune digi- tală a euro, dar progrese- le au fost mai lente decât se estima, în special din cauza legislaţiei care nu a fost încă adoptată pen- tru a permite instituţiei să acţioneze. Turbulenţele financia- re de după alegerea lui Donald Trump ca preşe- dinte al SUA au sporit urgenţa adoptării euro digital, în condiţiile în care Europa este depen- dentă de marile firme americane pentru majo- ritatea plăţilor digitale, o potenţială vulnerabilitate financiară. „Sper că totul va fi realizat până la începu- tul anului viitor, chiar la începutul lui 2026. Avem nevoie de legislaţie în vigoare şi, apoi, de încă doi-trei ani pentru lan- sarea euro digital” , a declarat Cipollone când a fost întrebat despre momentul adoptării cadrului legal. Un obstacol cheie îl reprezintă obţinerea unui acord politic din partea statelor membre UE, dar acesta ar putea fi realizat înainte de această vară. În schimb, activitatea în domeniul euro digital în Parlamentul European ar putea dura mai mult, a apreciat oficialul BCE. Întrebat dacă Trump ar putea accelera proce- sul, Guvernatorul Băncii Centrale a Franţei, Fran- cois Villeroy de Galhau, vorbind la acelaşi eveni- ment, a spus că a îmbu- nătăţit determinarea BCE. Funcţionarul sârb Goran Vasic, răspunzător de protecţia patrimoniului cultural, a recunoscut că a falsificat un document privind un sit de care este interesat Jared Kushner, ginerele preşedintelui american Donald Trump, pentru construcţia unui hotel, transmite agenția de știri AFP, citată de Agerpres. O instanţă din Serbia urma să decidă în cursul zilei dacă oficialul va fi arestat preventiv. Obiectivul vizat de fals este fostul sediu al statu- lui-major iugoslav din centrul Belgradului, bom- bardat de mai multe ori de NATO în 1999, în cadrul campaniei conduse de Statele Unite pentru a pune capăt războiului din Kosovo. Este vorba despre două imobile construite în 1965 în stil brutalist, simbol al canionului de pe râul Sut- jeska unde partizanii iugoslavi au obţinut în 1943 o victorie decisivă împotriva forţelor Germa- niei naziste. Parţial distru- se de bombe, clădirile res- pective au fost lăsate aşa, iar din 2005 au fost inclu- se în patrimoniul cultural protejat. În noiembrie anul tre- cut, autorităţile sârbe au scos blocurile respective de pe lista monumentelor protejate, deschizându-i astfel calea lui Kushner către construcţia unui hotel cu apartamente de lux. Opinia publică din Serbia, încă sensibilă după traumele bombarda- mentelor, a reacţionat cu indignare, inclusiv prin manifestaţii care au expri- mat resentimentele persis- tente faţă de NATO. Decizia guvernului de a nu mai proteja obiecti- vul s-a bazat însă pe un fals. Vasic, ca director interimar al institutului pentru protecţia monu- mentelor, a comis potrivit procuraturii specializate în crima organizată un fals şi un abuz în serviciu, propunând retragerea sta- tutului de patrimoniu cul- tural fără implicarea experţilor în conservare ai instituţiei. Avizul a fost înaintat guvernului, care a acţionat pe această bază. Procurorii consideră că funcţionarul respectiv a provocat astfel „daune patrimoniului cultural (…) pe care trebuia să îl conserve” şi au efectuat luni o percheziţie la sediul institutului condus de Vasic. Firma lui Kushner implicată în proiectul imobiliar, Affinity Par- tners, nu a comentat ime- diat la solicitarea AFP. Agenţia menţionează că ziarul New York Times a scris despre „o complica- ţie jenantă” şi a menţionat poziţia companiei, care a comunicat că „va analiza problema şi va stabili următorii paşi”. E uropa ar putea trece anul acesta printr-o vară excepţional de călduroasă, conform unui studiu bazat pe modele computerizate, publicat ieri de Institutul german Max Planck pentru Meteo- rologie (MPI-M), transmi- te DPA, preluată de Ager- pres. Valurile de căldură din Europa sunt deseori prece- date de încălzirea Atlanti- cului de Nord, care se acu- mulează în prealabil timp de aproximativ 3 ani, ceea ce le permite exper- ţilor să preconizeze din timp verile deosebit de călduroase. Cercetători de la Uni- versitatea din Hamburg au folosit un model cli- matic dezvoltat de MPI- M pentru a realiza diferi- te simulări ale climei europene din perioada 1962 – 2022, printre care şi unele care reflectă legă- tura dintre acumularea de căldură în Atlanticul de Nord şi verile caniculare din Europa. Concluziile studiului publicat în jurnalul Geop- hysical Research Letters, arată că este în curs o ast- fel de acumulare de căl- dură în Atlanticul de Nord, ceea ce sugerează că Europa va trece printr- o vară excepţional de căl- duroasă în acest an. Cercetătorii de la MPI- M au subliniat că progno- za unei astfel de veri caniculare este vitală atât pentru sănătatea oameni- lor cât şi pentru limitarea daunelor. În prezent, verile extrem de călduroase se succed cu o periodicitate de o dată la 10 ani. Europa s-a confruntat cu una dintre cele mai caniculare veri din istoria măsurătorilor meteorolo- gice în anul 2003, amin- teşte DPA. Un funcţionar sârb a falsificat un act pentru a favoriza familia Trump Moneda Euro va avea şi versiune digitală Banca Centrală Europeană speră ca până la începu- tul anului viitor să existe un acord politic privind euro digital Europa s-ar putea confrunta cu cea mai caldă vară Apa Atlanticului se încălzește peste normal, iar cercetătorii avertizează că asta poate să însemne că Europa s-ar putea confrunta cu o vară extrem de toridă. Valurile de căldură din Europa sunt deseori precedate de încălzirea Atlanticului de Nord, exact cum se întâmplă acum