Monitorul de Botoşani

MONITORUL de BOTOŞANI LUNI, 18 AUGUST 2025 10 INTERNAŢIONAL C ererile lui Vladimir Putin pentru pace au îngrijorat Euro- pa. Ieri, mai mulți lideri ai UE, printre care și Nicușor Dan, au ţinut un summit video ca să discute prete- nțiile Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina. Potrivit HotNews, noi informații apărute după summitul din Alaska, venite inițial conform declarațiilor lui Donald Trump și consolidate apoi din mai multe surse, arată că Vladimir Putin e cel care a respins ideea unui armistițiu, timp în care să se negocieze. Președintele Rusiei a solicitat să nu se facă pace până la încheierea unui tratat. Asta înseamnă negocieri în război și nu negocieri fără focuri de armă, cum au propus Ucraina și Europa. Donald Trump a accep- tat cererea lui Putin, chiar dacă inițial spusese „sunt în acest negocieri în pri- mul rând ca să nu mai moară oameni și asta repe- de”. „Asta complică situ- aţia” Președintele Volodimir Zelenski a spus sâmbătă spre duminică noapte că a observat că Vladimir Putin a decis să respingă nume- roasele apeluri pentru un armistițiu imediat. „Acest lucru complică situaţia. Dacă nu este dis- pusă să dea un simplu ordin de a înceta atacuri- le, ar putea fi nevoie de eforturi semnificative pen- tru a convinge Rusia să vrea să implementeze ceva mult mai important: o coexistenţă paşnică cu vecinii săi timp de dece- nii” , a scris liderul de la Kiev pe rețeaua X. „Lumea este într-un mare pericol” Ieri dimineață, ziarele britanice dau detalii despre felul în care aliații SUA din Europa au aflat care au fost alte condiții discutate în summitul din Alaska. „Putin cere teritorii pen- tru pace”, a titrat „The Sunday Times”. Ziarul notează că „Trump a renu- nțat la ultimatumul său pentru un armistițiu”. „Lumea este într-un mare pericol dacă Occi- dentul îi cedează lui Putin”, titrează The Sun- day Express. Ce schimb de teritorii a propus Rusia Conform acordului pro- pus de Rusia, Kievul ar trebui să se retragă com- plet din regiunile estice Donețk și Luhansk în schimbul angajamentului Rusiei de a îngheța liniile frontului în regiunile sudi- ce Herson și Zaporojie, au dezvăluit sursele Reuters. Asta în condițiile Ucrai- na a respins deja orice retragere, inclusiv din regiunea Donețk, unde tru- pele sale au poziții fortifi- cate ce servesc drept o structură defensivă crucia- lă contra atacurilor rusești și mai adânc în teritoriul său. Rusia ar fi pregătită să returneze porțiuni relativ mici de teritoriu ucrainean pe care le-a ocupat în regiunile nordice Sumî și nord-estice Harkov, au spus sursele agenției de presă. Rusia controlează porțiuni din regiunile Sumî și Harkov care totali- zează aproximativ 440 km pătrați, potrivit proiectului ucrainean Deep State de cartografiere a câmpului de luptă. Ucraina contro- lează aproximativ 6.600 km pătrați din Donbasul care cuprinde regiunile Donețk și Lugansk și este revendicat de Rusia. Ce pretenţii mai are Putin Deși Donald Trump nu a menționat nimic despre asta, presa internațională scrie că liderul rus dorește recunoașterea oficială a suveranității Rusiei asupra Crimeii, pe care Moscova a cucerit-o de la Ucraina în 2014. Nu este totuși clar dacă aceasta însemna recunoa- șterea de către guvernul SUA sau, de exemplu, de către toate puterile occi- dentale și Ucraina. Kievul și aliații săi europeni res- ping recunoașterea oficială a dominației Moscovei asupra peninsulei. Putin se așteaptă, de asemenea, la ridicarea a cel puțin unei părți din sancțiunile impuse Rusiei. Moscova ar vrea și ca Ucraina să fie împiedicată să adere la NATO, deși Putin a părut deschis la ideea ca Ucraina să pri- mească un fel de garanții de securitate, au spus sur- sele Reuters. Trump, și liderii euro- peni au discutat sâmbătă o variantă a unor garanții de securitate în afara NATO, dar similare cu „Articolul 5” al Alianței. Aderarea la alianța atlantică este un obiectiv strategic pentru Ucraina, consacrat în constituția țării. Rusia ar solicita, de ase- menea, statutul oficial pentru limba rusă în anu- mite părți ale Ucrainei sau pe întreg teritoriul aceste- ia, precum și dreptul Bise- ricii Ortodoxe Ruse de a funcționa liber, au mai spus sursele Reuters. Fraza nebăgată în seamă Într-o analiză în the New York Times ziarul atrage atenția asupra unui lucru pe care Putin l-a spus și pe care nimeni nu l-a remarcat inițial, tocmai pentru că nu e nou. Putin s-a referit nu doar la Ucrai- na în conferința de presă, ci și la schimbările necesa- re în Europa, pentru ca Rusia să se simtă în sigu- ranță. Putin vrea revenirea la situația din primii ani de după Războiul Rece, când mai multe țări, printre care și România, rămăseseră în zona gri, fără să adere la NATO. Putin a spus în Alaska: „Suntem convinși că, pentru ca soluționarea conflictului ucrainean să fie durabilă și pe termen lung, trebuie eliminate toate cauzele profunde ale crizei, care au fost discu- tate în repetate rânduri; trebuie luate în considera- re toate preocupările legi- time ale Rusiei; și trebuie restabilit un echilibru echitabil în sfera securită- ții în Europa și în întreaga lume”. Ziarul american expli- că: „În trecut, domnul Putin a insistat că un acord de pace cuprinzător impune NATO să-și retra- gă forțele la granițele dinaintea extinderii din 1997, să interzică Ucrai- nei să adere la alianță și să impună Kievului nu numai să renunțe la terito- riile din est, ci și să-și reducă forțele militare. În fapt, domnul Putin urmă- rește restabilirea sferei de influență a Moscovei nu numai în fostul teritoriu sovietic, ci și, într-o oare- care măsură, în Europa de Est”. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va fi însoțit, astăzi, în vizita sa la Washington, de preșe- dinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german, Frie- drich Merz, președintele finlandez, Alexander Stubb, președintele fran- cez, Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, prim-ministrul britanic Keir Starmer și secretarul general al NATO, Mark Rutte, scrie BBC. Prim-ministrul bri- tanic Keir Starmer a con- firmat că va face parte din delegația care va partici- pa la întâlnirea de la Casa Albă între președintele Trump și președintele Zelenski. Şi șefa CE, Ursula Von Der Leyen, a confirmat într-o postare pe X că va merge în SUA „În aceas- tă după-amiază (ieri, n.r.), îl voi primi pe Volo- dimr Zelenski la Bruxel- les. Împreună, vom parti- cipa la videoconferința Coaliției Voinței. La cererea președintelui Zelenski, mâine (azi, n.r.) voi participa la reuniu- nea cu președintele Trump și alți lideri euro- peni la Casa Albă” , a scris Ursula Von Der Leyen pe contul său de X. Înaintea deplasării lui Zelenski la Washington, preşedintele francez Emmanuel Macron, pre- mierul britanic Keir Star- mer şi cancelarul german Friedrich Merz s-au întrunit de la ora 16.00 (ora României) într-o videoconferinţă cu „Coa- liţia Voinţei”, din care fac parte majoritatea ţărilor europene importante, UE, NATO şi ţări non-europe- ne precum Canada. La videoconferinţă a participat şi preşedintele român Nicuşor Dan. Potrivit diplomaţilor, se aşteaptă ca participanţii să discute despre garanţii- le de securitate care ar fi acordate Kievului ca parte a unui posibil acord de pace. Garanţii de securitate fără Ucraina în NATO Donald Trump a suge- rat că Kievul ar putea beneficia de o garanţie de securitate similară artico- lului 5 al NATO, dar în afara cadrului Alianţei Atlantice, pe care Mosco- va o vede ca pe o amenin- ţare existenţială care se extinde până la frontiere- le sale. Europa se teme că președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu va beneficia azi, la Washin- gton, de același tratament prietenos pe care Donald Trump i l-a rezervat lui Vladimir Putin, și ia măsuri pentru a-i întări poziția. Zelenski merge în SUA însoţit de liderii europeni Fraza care dă fiori după summitul din Alaska Putin a spus în conferinţa de presă după întâlnirea cu Trump că pentru o pace durabilă este nevoie de schimbări în politica de apărare în toată Europa, nu doar în Ucraina. Putin vrea revenirea la sferele de influenţă de imediat după Războiul Rece, când mai multe ţări din Estul Europei, inclusiv România, erau în afara NATO