Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI LUNI, 2 IUNIE 2025 13 INTERNAŢIONAL O instanță de judeca- tă din Egipt a luat o decizie fără pre- cedent și inacceptabilă, de a închide Mănăstirea „Sfânta Ecaterina” din Sinai, cea mai veche mănăstire creștină, aflată încă în funcțiune, din lume, relatează Proto Thema, citată de Rador Radio România. Arhiepiscopul Ieronim al Atenei a reacționat deja cu furie, vorbind într-o declarație despre încă o capturare istorică prin care trec elenismul și ortodo- xia. Decizia vine în ciuda promisiunilor făcute de președintele egiptean Abdel al Sisi prim-minis- trului grec Kyriakos Mit- sotakis în timpul recentei sale vizite în Grecia. Pe lângă confiscarea proprie- tăților, Egiptul procedează și la evacuarea călugărilor, astfel încât clădirile goale să poată fi transformate într-o atracție turistică pre- cum Piramidele. Conform unor informații, guvernul grec a fost luat prin suprin- dere, având în vedere că problema fusese ridicată la întâlnirea dintre premierul grec și președintele egip- tean Al-Sisi de la începu- tul lunii. Cazul, considerat de importanță maximă, este gestionat de Ministe- rul Afacerilor Externe de la Atena. După cum relatează orthodoxia.info, mănăsti- rea a fost fondată de împă- ratul bizantin Iustinian acum 15 secole și se bucu- ră de un înalt renume și respect. A reușit să supra- viețuiască în ciuda tuturor vitregiilor istorice. Dar acum autoritățile egiptene, printr-o decizie care încal- că libertățile religioase, și cu atât mai mult într-o perioadă de pace, au decis să înceteze funcționarea acesteia. Mănăstirea Sfân- ta Ecaterina ar urma să fie transformată în muzeu, iar averea și proprietățile pe care le deține în Egipt vor trece în posesia statului egiptean. De notat că dife- rendul juridic a început în 2014, când la putere în Egipt era Frăția Musulma- nă. Ce spun oficiali egipteni Deși în prezent există teamă în cadrul mănăstirii cu privire la ce se va întâmpla în continuare, arheologi egipteni precum dr. Abdel Rahim Rihan, expert în arheologie și membru al Comitetului pentru Istorie și Antichități din cadrul Consiliului Suprem pentru Cultură din Egipt, susține că această decizie este în beneficiul mănăstirii, precizând că proprietățile confiscate de guvernul egiptean intră sub incidența legislației referitoare la antichități. „Considerăm această decizie istorică în benefi- ciul patrimoniului mon- dial și al călugărilor Mănăstirii Sfânta Ecateri- na, deoarece le garantea- ză dreptul de a beneficia de mănăstire și de siturile religioase și arheologice din zonă” , a declarat el unei publicații locale. Călugării, însă, nu con- sideră, conform orthodo- xia.info, în niciun caz că toate acestea sunt în bene- ficiul lor și cred că decizia vizează o încălcare a drep- turilor lor. De aceea pregă- tesc deja o mobilizare la nivel global și informarea tuturor Bisericilor creștine și a restului religiilor monoteiste, întrucât consi- deră că această acțiune a statului egiptean este cel mai rău lucru care s-a întâmplat mănăstirii în cele 15 secole de funcțio- nare a acesteia, deoarece, în esență, decizia duce la o desființare a mănăstirii. Prima reacţie a guvernului grec Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Lana Zochiou, a precizat că: „Guvernele Greciei și Egiptului au lucrat sistematic în ultima vreme pentru un acord care să asigure caracterul sacru ortodox grec al regiunii. Așteptăm trans- miterea deciziei instanței egiptene pronunțate. Ministrul grec al Afaceri- lor Externe l-a contactat imediat pe ministrul egip- tean al Afacerilor Externe și i-a semnlat că nu există loc pentru abateri de la înțelegerea comună dintre cele două părți, exprimată de liderii celor două țări în contextul recentului Consiliu Suprem de Cooperare de la Atena”. Se reamintește că preșe- dintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, aflat în vizi- tă la Atena la începutul lunii mai, a negat în mod explicit zvonurile despre orice „acțiuni negative” sau planuri împotriva Mănăstirii Sfânta Ecateri- na. În timpul unei conferi- nțe de presă susținute cu prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, Al- Sisi a subliniat atunci angajamentul Egiptului de a proteja mănăstirea și relația sa istorică cu statul egiptean ca pe un „con- tract etern de care nimeni nu se poate atinge”. Conform Eurostat, în 2022, cheltuielile medii cu pensiile pentru limită de vârstă pe beneficiar au fost de 16.138 EUR pe an în UE (mai mult decât dublu faţă de România). Această sumă echivalează cu apro- ximativ 1.345 EUR pe lună, împărțită pe 12 luni. În cadrul UE, aceasta a variat de la 3.611 euro în Bulgaria la 31.385 euro în Luxemburg. Atunci când sunt incluse țările din Spa- ţiul Economic European AELS și țările candidate la UE, intervalul se lărgește - de la 1 648 EUR în Alba- nia la 35 959 EUR în Islanda. Pensia medie pentru limită de vârstă pe benefi- ciar a depășit, de aseme- nea, 30.000 EUR în două țări nordice: Norvegia și Danemarca. De asemenea, a fost semnificativ peste media UE în Suedia (22.436 euro) și Finlanda (21.085 euro). În afară de Albania, țările candidate la UE au cele mai mici pensii medii. Acestea includ Turcia (2 942 EUR), Bos- nia și Herțegovina (3 041 EUR), Serbia (3 486 EUR) și Muntenegru (3 962 EUR). Muntenegru se situează chiar deasupra Bulgariei, dar doar cu o mică diferență. Acestea sunt cifre anuale, nu luna- re, ceea ce demonstrează diferența mare dintre cele mai mici și cele mai mari niveluri ale pensiilor din Europa. Economiile „celor patru mari” ale UE s-au clasat consecutiv, toate peste media UE. Italia a avut cea mai mare pensie medie dintre acestea, de 19 589 EUR, urmată de Franța (18 855 EUR), Spania (18 100 EUR) și Germania (17 926 EUR). Datele privind pensia medie arată că există o puternică diferență între Est și Vest, Europa de Vest și țările nordice ofe- rind beneficii de pensie mult mai mari. Țările din sudul Euro- pei se descurcă în general mai bine decât cele din est, dar rămân în urma Europei de Nord. Cele mai slabe perfor- manțe sunt concentrate în Balcani și în estul UE, în special în rândul țărilor candidate la UE. Inegalitățile în ceea ce privește pensiile medii sunt semnificativ mai reduse atunci când sunt măsurate în standardele puterii de cumpărare (SPC) comparativ cu ter- menii nominali. De exemplu, în cadrul UE, raportul dintre cea mai mare și cea mai mică pensie medie este de 8,8 în termeni nominali, dar scade la 3,5 în PPS, reflec- tând diferențele în costul vieții. În euro, pensia medie a scăzut în doar trei țări în 2022 față de 2021 – și cu mai puțin de 5%. Acestea au fost Turcia, Irlanda și Grecia. În Turcia, scăde- rea s-a datorat în principal unei deprecieri puternice a monedei naționale, care a afectat valoarea în euro a pensiilor. În schimb, Bulgaria a înregistrat cea mai mare creștere, de 33%, urmată de Cehia, cu 16%. Crește- rea pensiilor a depășit 10% și în Letonia, Litua- nia, Muntenegru și Româ- nia. Riscul de sărăcie și excluziune socială în rân- dul persoanelor în vârstă a continuat să crească din 2019, în principal ca urmare a creșterii sărăciei relative a veniturilor. În 2022, mai mult de una din cinci persoane în vârstă de 65 de ani și peste din UE – aproximativ 18,5 milioane de persoane – erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. Acest număr este în creștere atât din cauza creșterii ratei sărăciei, cât și a îmbătrânirii popula- ției. În cea mai mare parte a Europei, veniturile din pensii se situează cu mult sub veniturile obținute înainte de pensionare. Acest decalaj face ca mulți adulți în vârstă să aibă dificultăți în a-și menține nivelul de trai după ce nu mai lucrează. În România, pensia medie este de 640 euro lunar, sau 7.680 de euro anual. Care sunt ţările cu cele mai mari și cele mai mici pensii din Europa Scandal internaţional de la cea mai veche mănăstire ortodoxă Egiptul închide cea mai veche mănăstire creștină - Sfânta Ecaterina din Sinai -, îi confiscă averea și îi evacuează pe călugări. „Sfânta Ecaterina” din Sinai este cea mai veche mănăstire creștină din lume, aflată încă în funcţiune