Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 21 MAI 2025 11 INTERNAŢIONAL Într-o mișcare strategi- că menită să reducă depen- dența de sistemele de apă- rare americane, compania franceză Turgis Gaillard dezvoltă „Foudre” („Ful- ger”), un nou sistem de rachete cu rază lungă de acțiune, conceput pentru a rivaliza cu HIMARS al Lockheed Martin, trans- mite Business Insider. HIMARS, testat în luptă, a jucat un rol ese- nțial în apărarea Ucrainei, iar eficacitatea sa a subli- niat necesitatea unor capa- cități similare. Foudre, un sistem montat pe camion Renault Trucks Kerax 6×6 și transportabil pe calea aerului, se bucură de o mobilitate ridicată și poate trage muniții ghidate cu precizie, cu o rază de acțiune cuprinsă între 75 și 1.000 km. Turgis Gaillard a subliniat „arhitectura deschisă” a sistemului, care permite integrarea munițiilor aliate și france- ze, inclusiv rachetele M31, ATACMS și PrSM (Preci- sion Strike Missile), pre- cum și rachete de croazie- ră precum Land Cruise Missile (LCM). Capacitatea de a lansa rachete de croazieră este avantajul avut de Foudre în fața HIMARS, care nu dispune de această capabi- litate. Sistemul va fi integrat cu drona franceză Aarok, care va furniza date pri- vind țintele, potrivit Armyrecognition.com. Prim-ministrul Unga- riei, Viktor Orban, era atât de convins că George Simion, candidatul euros- ceptic de extremă dreapta, va câștiga alegerile prezi- dențiale din România, încât i-a acordat sprijinul său tacit. Însă Simion a fost învins duminică de centristul proeuropean Nicușor Dan, Orban pier- zând pariul său și, even- tual, sprijin politic viitor pentru el însuși, notează AFP într-o analiză. Susținerea lui Simion de către Orban a înfuriat populația de un milion de etnici maghiari din România, ai căror lideri religioși și politici se temeau de victoria sa, considerând-o o ameni- nțare la adresa drepturilor minorităților. În 2019, Simion - un fost huligan de fotbal - a fost implicat în ciocniri violente într-un cimitir austro-ungar din Primul Război Mondial, cel mai violent incident interetnic din România din ultimele decenii. De asemenea, el a cerut inter- zicerea partidelor etnice, etichetând partidul mino- ritar maghiar UDMR din România drept „terorism etnic”. Etnicii maghiari, dezamăgiţi de Orban Mulți etnici maghiari și-au exprimat șocul față de schimbarea de direcție a politicii lui Viktor Orban. Chiar anul trecut, partidul său, Fidesz, a refuzat să facă parte din aceeași facțiune în Parla- mentul European ca parti- dul „extrem de anti- maghiar” al lui Simion, AUR. De la revenirea sa la putere în 2010, Orban a construit legături cu influ- enta diasporă, deschizând o cale ușoară către cetățe- nia maghiară - și dreptul de vot. De asemenea, a finanțat mai multe proiec- te, precum renovarea bisericilor și școlilor, în mare parte în regiunea Transilvania din Româ- nia. Încercarea sa de a atrage alegătorii locali, mulți dintre ei cu dublă cetățenie, pare să fi dat roade. În 2022, peste 90% dintre etnicii maghiari au votat pentru Fidesz. Însă sprijinul lui Orban pentru Simion a dat peste cap lucrurile. În rândul etnicilor maghiari „există o respin- gere generală a acțiunilor recente ale lui Orban”, a declarat pentru AFP Las- zlo Tokes, fost parlamen- tar european al Fidesz și o figură cheie a revoluției românești din 1989. El a susținut că premierul maghiar s-a „grăbit prea tare” în a lua partea cuiva, Orban prioritizând ambi- țiile sale politice în Europa față de interesele diasporei. Orban a promis recent și sprijinul Ungariei în ceea ce a numit „lupta pentru creștinism și suveranitate” în cadrul Uniunii Europe- ne. Simion a făcut referire la sprijinul lui Orban în pliante și pe rețelele socia- le. Atât Simion, cât și Orban împărtășesc un dis- preț față de „birocrații de la Bruxelles”, se opun trimi- terii de ajutoare Ucrainei și și-au exprimat admirația pentru președintele ameri- can Donald Trump. Orban se va confrunta cu alegeri anul viitor, iar oponenții politici încearcă să profite de eșecul susți- nerii sale pentru Simion. Viktor Orban ieşe şifonat după alegerile din România Europenii îşi dezvoltă singuri noi sisteme de apărare S ituația actuală a eforturilor de pace dintre Rusia și Ucraina a rămas neschim- bată după convorbirea telefonică dintre președin- tele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, a transmis consilierul prezi- dențial ucrainean, Mihailo Podoliak, într-un mesaj publicat ieri pe platforma X, relatează Kyiv Inde- pendent. Convorbirea dintre Trump și Putin a avut loc luni, pe 19 mai. În cadrul acesteia, liderul de la Kremlin a refuzat să accepte un armistițiu și a declarat, în schimb, că este dispus să discute un „memorandum privind un posibil tratat de pace în viitor”. „Din păcate, în urma apelului telefonic dintre Trump și Putin, sta- tus quo-ul nu s-a schim- bat”, a scris Podoliak, adăugând că Ucraina con- tinuă să susțină o încetare imediată și necondiționată a focului, poziție sprijinită și de partenerii europeni. Consilierul ucrainean a subliniat că Statele Unite rămân un mediator global important și consideră că Rusia ar putea negocia doar din motive economi- ce și strategice. Totuși, a precizat el, Moscova își menține poziția inflexibilă privind continuarea războ- iului. „Poziția Rusiei rămâne neschimbată: își dorește în continuare răz- boiul, distrugerea și moar- tea, considerând că aces- tea sunt singurele metode prin care își poate păstra actualul regim. Este o Rusie care refuză catego- ric orice idee de încetare a focului” , a spus Podoliak. El a criticat și încercări- le repetate de a identifica presupuse „cauze profun- de ale războiului”, susți- nând că adevărata cauză este, de fapt, agresiunea Rusiei. După apelul cu Trump, Putin a reafirmat că poziția Rusiei în negocieri rămâne neschimbată și că orice discuții trebuie să porneas- că de la „eliminarea cauze- lor profunde” ale conflic- tului. Eşec şi la Istanbul Convorbirea telefonică a venit la scurt timp după negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul, desfășurate pe 16 mai, care nu au avut rezultate concrete. Rusia a fost reprezenta- tă acolo de oficiali de rang inferior și a reiterat ceri- nțele teritoriale, inclusiv ca Ucraina să recunoască pierderea Crimeei și a celor patru regiuni din estul țării. La rândul său, după discuția din 19 mai, Donald Trump a scris pe platforma socială Truth Social că Rusia și Ucraina vor „începe imediat” negocierile pentru un armistițiu și o eventuală încheiere a războiului. Totodată, fostul președinte american a evitat să pro- mită noi sancțiuni împotri- va Rusiei și a sugerat că Statele Unite ar putea renunța la participarea în procesul de pace dacă nu vor exista progrese reale. Trump şi Putin au vorbit degeaba la telefon Liderul de la Kremlin a refuzat să accepte un armistițiu și este dispus să discute doar un „memorandum privind un posibil tratat de pace în viitor” Discuţiile pentru pace sau armistiţiu în Ucraina au revenit în punctual zero, semn că Putin dictează sensul negocierilor.