Monitorul de Botoşani

MONITORUL de BOTOŞANI JOI, 21 AUGUST 2025 11 INTERNAŢIONAL P rea multe erori fla- grante din partea delegației SUA s-au produs simultan la Ancho- rage. Dacă se mai adaugă la toate acestea și partea de protocol la cote maxime care a putut fi remarcată la nivel planetar, summit-ul de la Anchorage a fost un eșec de proporții. Nu doar pentru SUA, dar mai ales pentru Ucraina și pentru Europa în general, scrie profesorul de drept consti- tuțional Radu Carp, într- un text Contributors, pre- luat de HotNews. Preşedintele SUA îşi uită promisiunile Donald Trump a promis triumfător în campania electorală că va încheia războiul din Ucraina în 24 de ore după ce va deveni președinte. Au trecut aproape 7 luni de la insta- larea sa la Casa Albă, iar războiul din Ucraina nu dă semne că se apropie de final. Scopul lui Vladimir Putin în războiul din Ucraina rămâne neschim- bat din 24 februarie 2022 până astăzi: demilitariza- rea Ucrainei, respectiv anihilarea totală a oricărei puteri militare a Ucrainei și renunțarea la pretenția de a adera la NATO; dena- zificarea, respectiv înlătu- rarea de la putere a preșe- dintelui Zelenski și insti- tuirea la Kyiv a unui regim pro-rus; anihilarea com- pletă a statalității Ucrainei pe care o acuză în perma- nență că ar fi un stat artifi- cial. Ucraina nu are drep- tul să existe, iar ucrainenii sunt de fapt ruși care au uitat ce sunt datorită pro- pagandei occidentale. De mai bine de trei ani, Putin nu a retractat niciun mili- metru din această gândire. El este, la ora actuală, cel mai consecvent dintre toți liderii politici implicați în războiul din Ucraina. Toți ceilalți și-au schimbat opi- niile, fiind mai îndepărtați sau mai apropiați de aceste idei. O fractură logică în revendicări Federația Rusă rămâne astfel cel mai activ proiect colonial care pare a nu avea niciun obstacol. Expansiunea Federației Ruse se bazează, în pre- zent, ca și în trecut, pe ideea ruskyi mir: oricine vorbește limba rusă, indi- ferent în ce țară s-ar afla, trebuie apărat de Mosco- va, inclusiv prin acțiuni concrete împotriva statului pe teritoriul căruia se află respectiva persoană. Este ca și cum Marea Britanie ar considera că toți vorbi- torii de limbă engleză din, să spunem, România, ar fi supuși ai Coroanei. Ideea că unii folosesc limba rusă ca lingua franca, precum odinioară latina sau astăzi engleza, fără nicio conse- cință asupra apartenenței la Federația Rusă, este complet străină lui Vladi- mir Putin. De cealaltă parte, Ucraina are toate atribute- le unui stat: a fost recunos- cută în granițele ei, inclu- siv Crimeea, de întreaga comunitate internațională, inclusiv Federația Rusă, cetățenii Ucrainei comuni- că în limba ucraineană, iar întregul teritoriu al Ucrai- nei beneficiază, cel puțin teoretic, de garanțiile de securitate oferite prin Memorandumul de la Budapesta din 1994. Deosebirea fundamen- tală între Ucraina și Fede- rația Rusă ține nu doar de apartenența la o comunita- te de valori, ci și, într-un plan concret, de definirea teritoriului prin Constitu- ție. Ucraina nu poate înstrăina părți din teritoriul său național. Federația Rusă a organizat în sep- tembrie 2022 referendu- muri falsificate în patru oblast-uri ucrainene: Donețk, Lugansk, Kher- son și Zaporojie, prin care aceste regiuni au solicitat alipirea la Federația Rusă. Statele occidentale și Ucraina nu recunosc aces- te referendumuri, dar alia- ții Federației Ruse, pre- cum Belarus, Coreea de Nord, Nicaragua și Siria, le-au recunoscut. Mai mult, Vladimir Putin a insistat ca și Constituția Federației Ruse să fie modificată pentru a defini teritoriul statal ca înglo- bând și aceste patru regiuni. Prin aceste ges- turi, Putin a făcut practic imposibilă orice discuție la masa tratativelor privind soarta acestor teritorii. Doar că acest calcul de la începutul războiului s-a dovedit a fi eronat. Federa- ția Rusă nu a reușit să dețină nici jumătate din teritoriul Kherson sau Zaporojie, aproape 100% din teritoriul Lugansk și un procent variabil din teritoriul Donețk unde se dau în prezent cele mai aprige lupte. În acest punct a apărut prima fractură logică în revendicările lui Putin: în cazul oblast-urilor Kher- son și Zaporojie, un acord de pace poate să se refere la înghețarea frontului pe actualele aliniamente, însă, în cazul Donețk și Lugansk, acestea ar trebui să revină în totalitate Federației Ruse. Trebuie remarcat că negociatorii SUA nu au pus în evidență absolut deloc această fractură logi- că: ce urmărește Federația Rusă? Respectarea Consti- tuției sale? Atunci de ce două regiuni nu trebuie să facă parte integral din Federația Rusă, ci doar celelalte două? Trump nu a fost un negociator onest Putin și delegația sa au fost lăsați să își exprime această falsă logică la Anchorage. În schimb, Donald Trump i-a reproșat lui Zelenski că se împiedi- că în câteva „detalii” care țin de Constituția Ucrai- nei, în loc să agreeze la cesiuni de teritoriu în favoarea Federației Ruse. Donald Trump a aplicat astfel două raționamente diferite Federației Ruse și Ucrainei: de ce nu a reproșat și delegației ruse că invocă în mod complet ilogic Constituția Federa- ției Ruse?! Dacă delegația america- nă ar fi dorit să ofere argu- mente împotriva logicii Federației Ruse după care teritoriile nu pot fi nego- ciate, din moment ce sunt menționate în Constituția Federației Ruse, ar fi folo- sit argumentul precedentu- lui Poloniei după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Polonia a semnat cu URSS pe data de 5 februarie 1946 un tratat de pace cu URSS prin care ceda teritoriile din răsărit (cel mai important fiind orașul Lviv). Mai mult, acel teritoriu cedat se afla complet sub controlul Armatei Roșii – ceea ce nu se întâmplă acum în Donețk. Stalin a folosit aceeași tehnică precum Putin în prezent: a modifi- cat Constituția URSS pen- tru a preciza că Bialystok este capitala unui oblast al RSS Belarus. Cu toate acestea, Stalin a fost de acord ca Bialystok să fie returnat ulterior Poloniei. Prin urmare, pentru URSS și pentru Federația Rusă, Constituția nu este decât un petec de hârtie care poate fi contrapus Occi- dentului atunci când este vorba de interesele ruse dar care poate fi încălcat după bunul plac oricând. Stalin, ca și Putin, au spe- culat obsesia pentru legali- tate tipic occidentală. Atunci când Ucraina invo- că propria sa Constituție pentru a nu legitima rap- turi teritoriale, aplică aceeași logică. Atunci când Federația Rusă invo- că propria Constituție, o face doar de formă, selec- tiv, în funcție de context și de împrejurări. Un negociator onest ar fi trebuit să ceară ambelor părți să se angajeze să ia în calcul modificarea pro- priei Constituții după încheierea negocierilor de pace, în funcție de rezulta- tul acestor negocieri. Donald Trump nu a fost un negociator onest: a cerut lui Zelenski să încal- ce Constituția Ucrainei, dar nu și lui Putin să uite de falsele referendumuri de anexare. Altă contradicţie O altă contradicție logi- că în poziția Federației Ruse se referă la termenii în care poate să fie realiza- tă pacea în Ucraina. Există trei modalități prin care un război se încheie: încetare a focului, armistițiu, acord de pace. Un război de o asemenea amploare nu poate fi încheiat pur și simplu printr-un acord de pace, fără a trece prin pri- mele două etape. Un acord de pace nu poate fi nego- ciat câtă vreme ostilitățile militare încă mai au loc. Nimeni însă din delegația SUA prezentă la Anchora- ge nu i-a explicat lui Vla- dimir Putin acest aspect, pe care de altfel Federația Rusă îl cunoaște foarte bine. Dimpotrivă, pare că Donald Trump și-a însușit logica lui Vladimir Putin: acord de pace, fără armi- stițiu sau încetare a focu- lui. Pentru Trump, cuvîn- tul „pace” sună foarte bine – nu mai contează deloc contextul în care este folo- sit. Un precedent: armistiţiul ruso-român Ne amintim foarte bine cât de pervers a folosit URSS aceeași logică a încheierii conflictului doar prin eliminarea etapelor logice acord de încetare a focului – armistițiu – acord de pace atunci când, imediat după momentul 23 august 1944, România a solicitat un acord de înce- tare a focului. URSS a ter- giversat încheierea orică- rui act formal cu România până la data semnării armistițiului în data de 8 septembrie la Moscova. Ce s-a întâmplat în perioa- da 23 august – 8 septem- brie 1944? URSS a arestat aproape întreaga armata română aflată pe front la data de 23 august și a tri- mis zeci de mii de militari în prizoneriat în Donbas. Din moment ce nu exista încă o stare de război între cele două țări, Stalin a amânat cât s-a putut sem- narea unui armistițiu pen- tru a efectua ceea ce astăzi Putin numește “demilitari- zare”. Cam așa ar arăta un acord de pace care să excludă o încetare a focu- lui: doar Federația Rusă să poată continua ostilitățile, să aresteze militarii ucrai- neni și să-i trimită în Sibe- ria, iar Ucraina să nu între- prindă „acte ostile”, din moment ce s-a angajat la „negocieri de pace”. Exact acest obiectiv și l-a asumat și Donald Trump după întâlnirea cu Vladimir Putin, exact această pozi- ție a fost transmisă și lide- rilor europeni. Pentru Federația Rusă, terminologia nu este deloc indiferentă. Motivul pen- tru care refuză cu obstina- ție termenul „armistițiu” este acela că Moscova nu recunoaște oficial faptul că se află în stare de război cu Ucraina, ci doar în mijlo- cul unei „operațiuni mili- tare speciale”. „Armisti- țiu” ar însemna recunoa- șterea unei stări de belige- ranță între Federația Rusă și Ucraina, ceea ce Putin evită cu orice preț. A se remarca faptul că Putin nu folosește niciodată în public termenul “armisti- țiu”, în timp ce Trump nu pare a înțelege diferența între încetare a focului, armistițiu și acord de pace, folosind haotic cele trei expresii, câteodată chiar și simultan. Putin a venit pregătit, spre deosebire de Trump Delegația rusă a acordat un rol deosebit detaliilor care marchează deținerea puterii la nivel simbolic și a inițiativei în negocieri. Delegația americană, în schimb, nu a inclus nicio o persoană care să cunoască evoluția conflictului ruso – ucrainean. Mai mult, nimeni din delegația SUA nu părea să fie la curent cu ce au discutat SUA cu Federația Rusă înaintea izbucnirii războiului din Ucraina. Dacă în delegația rusă s-au aflat persoane precum Lavrov, care de mai bine de două decenii participă la reuniuni la vârf cu oficialii americani, în delegația SUA cel mai „experimentat” interlocu- tor a fost….Witkoff care a luat contact cu această problematică cu doar câte- va luni mai înainte. Putin îl joacă pe degete pe Trump Federaţia Rusă îşi continuă cel mai activ proiect colonial din lume, fără vreun obstacol din partea unei mari puteri. Putin este cel mai consecvent dintre toți liderii implicați în războiul din Ucraina, determinându-i pe toţi ceilalţi să-și schimbe opiniile