Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI JOI, 22 MAI 2025 12 CALEIDOSCOP L ibertatea presei a fost de mult timp esențială pentru o democrație sănătoasă. Este oxigenul care alimentează dezbaterea informată, expune corupția și trage la răspundere puterea. Însă acțiunile elitelor politice populiste, ale miliardarilor din domeniul tehnologiei și ale campa- niilor de dezinformare străine se consolidează reciproc. Acest lucru slă- bește jurnalismul indepen- dent și remodelează sfera publică globală, scriu jur- naliștii de la The Conver- sation. Această convergență a fost vizibilă pe deplin la învestirea din 2025 a președintelui american Donald Trump. Prezența lui Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg a semnalat că elita tech nu mai este doar un factor perturbator. Ea este din ce în ce mai aliniată cu politi- ca populistă, un proiect declarat ostil jurnalismului independent și responsabi- lității democratice. Nicăieri nu este acest lucru mai evident decât pe X (fostul Twitter). Prelua- rea platformei de către Musk a transformat-o într- un teren fertil pentru teorii ale conspirației și dezin- formare, subminând siste- matic credibilitatea institu- țiilor media consacrate. Decizia Meta de a renunța la verificarea faptelor în cazul conținutului politic din SUA marchează, de asemenea, un pas pericu- los înapoi față de eforturi- le minime făcute anterior pentru a limita dezinfor- marea. În esență, rolul jurnalis- mului este simplu, dar ese- nțial: de a informa publi- cul și de a trage la răspun- dere puterea. Mass-media independentă - adică insti- tuții libere de control guvernamental, politic sau corporatist - este esențială pentru democrație. Ele joacă un rol critic în expu- nerea corupției, în amplifi- carea vocilor marginaliza- te, în analizarea deciziilor guvernamentale și în com- baterea abuzurilor de pute- re. Când organizațiile media sunt slăbite, această responsabilitate esențială se prăbușește - permițând guvernelor, politicienilor și corporațiilor să acțione- ze fără a fi controlați. Minoritățile și grupurile vulnerabile suferă cel mai mult atunci când nu mai există nimeni care să scoa- tă la lumină abuzurile sau discriminarea. Încălcările drepturilor omului rămân neraportate. Dezinforma- rea și zvonurile umplu golul lăsat în urmă. Asta este exact ceea ce se întâmplă, nu doar în state fragile, ci și în demo- crații consolidate. Liderii populiști au atacat jurnali- știi, etichetându-i drept dușmani ai poporului și defăimând instituțiile media care îi critică. Donald Trump a numit în mod infam relatările cri- tice „știri false”. Jair Bol- sonaro, fostul președinte al Braziliei, a demonizat jur- naliștii care au investigat corupția și infracțiunile de mediu. Viktor Orbán din Ungaria a desființat siste- matic independența presei. Robert Fico din Slovacia a numit jurnaliștii „ticăloși însetați de sânge” și „pose- dați de diavol”. Acești lideri știu că stă- pânirea narațiunii este cheia menținerii puterii. Discreditarea presei este primul pas. Unul dintre cele mai clare exemple recente este închiderea de către admi- nistrația Trump a postului Voice of America (VOA). Această măsură de a redu- ce la tăcere un post care a promovat libertatea presei timp de peste 80 de ani a fost aplaudată de regimuri- le autoritare. Presa de stat din China a batjocorit VOA spunând că a fost „aruncat ca o cârpă murda- ră”. Ameninţări externe Ceea ce face ca acest moment să fie deosebit de periculos este faptul că aceste atacuri politice sunt acum amplificate de plat- formele tehnologice care se retrag din fața responsa- bilității și sunt exploatate de puteri străine ostile. Cel mai recent raport al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind manipularea infor- mațiilor și amenințările de interferență arată clar cum dezinformarea este folosi- tă ca armă strategică pen- tru a slăbi democrațiile din interior. În 2024, SEAE - servi- ciul diplomatic al Uniunii Europene - a detectat nive- luri record de manipulare străină, în special din par- tea Rusiei și Chinei. Au fost înregistrate peste 500 de campanii coordonate de manipulare, care au vizat 90 de țări. Printre acestea s-au numărat videoclipuri deepfake generate cu aju- torul inteligenței artificia- le, care imitau politicieni europeni, precum un clip falsificat în care președinta Moldovei părea că sprijină un partid pro-rus. Rețele de boți au fost folosite pentru a amplifica narațiuni false despre migrație și inflație, distor- sionând discursul public online și inflamând divi- ziunile sociale. Tactici de imitare a unor site-uri de știri legitime, precum „Le Monde” sau instituții media germane, au fost folosite pentru a răspândi dezinformare pro-Krem- lin. Toate aceste eforturi au avut ca scop submina- rea încrederii în instituțiile democratice, adâncirea clivajelor sociale și crea- rea de confuzie. Dezinformarea a deve- nit o armă geopolitică standard, folosită adesea ca preambul pentru acțiuni militare sau economice. În perioada premergătoare invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, Rusia a desfășurat o campanie susținută de dezinformare. Videocli- puri fabricate și operațiuni sub steag fals au prezentat Ucraina drept agresorul, pentru a justifica interve- nția militară. În mod similar, în tim- pul confruntărilor de fron- tieră cu India din 2020– 2021, China a răspândit dezinformări care minima- lizau mobilizarea sa mili- tară, în timp ce portretizau India ca instigatoare. Rusia a folosit dezinfor- marea și în scopuri econo- mice, în special prin răs- pândirea de informații false despre energia rege- nerabilă europeană și sta- bilitatea aprovizionării cu gaze, pentru a influența politicile energetice și a alimenta îndoiala publică față de strategia UE pri- vind independența energe- tică. În timp ce toate acestea se întâmplă, platforme precumMeta și X se retrag din activitatea de modera- re a conținutului și verifi- care a faptelor. Rezultatul este o „furtună perfectă”, în care populismul intern, eșecul platformelor și manipularea străină se susțin reciproc. Platforme precum X au devenit câmpuri de luptă esențiale, reprezentând 88% din activitatea de dezinformare detectată. Ce este în joc - și ce trebuie schimbat Pe măsură ce aceste amenințări se amplifică, modelul tradițional de media se prăbușește. Veni- turile din publicitate - odi- nioară sursa vitală pentru ziare, radio și televiziune - s-au mutat aproape în tota- litate pe platformele digi- tale. Redacțiile locale se închid, iar jurnalismul de investigație devine tot mai rar, costisitor și riscant. În Marea Britanie, peste 320 de ziare locale s-au închis din 2009. Publicații precum „Evening Stan- dard” au încetat tipărirea zilnică în 2024 din cauza scăderii drastice a venitu- rilor din publicitate. În întreaga Europă, apar tot mai multe „deşerturi infor- maţionale”, iar reducerile din redacții slăbesc rolul democratic al presei. În Statele Unite, situația este și mai gravă - 3.200 de ziare s-au închis din 2005. Mai mult de jumăta- te din toate comitatele nu mai beneficiază de o aco- perire jurnalistică locală semnificativă. Pe măsură ce platfor- mele de social media renu- nță chiar și la formele de bază ale moderării con- ținutului, se creează spații digitale vaste, neregle- mentate, unde actorii rău intenționați domină dis- cursul public. În acest vid pătrund influenceri din rețelele sociale, publicații partiza- ne și propagandă susținută de state. Rezultatul este un ecosistem informațional fragmentat și polarizat. Faptele se luptă să concu- reze cu dezinformarea virală și campaniile coor- donate de manipulare. În cele din urmă, cetățe- nii sunt cei care plătesc prețul, bombardați de pro- pagandă și rătăcind într-un ocean de dezinformare. Nu este doar o problemă a presei - este o amenințare fundamentală la adresa democrației însăși. Fără jurnalism independent, nu mai există nimeni care să pună întrebări incomode, să expună neregulile sau să apere interesul public. Protejarea libertății pre- sei trebuie tratată acum ca o prioritate democratică, la fel de esențială ca alegeri- le libere și corecte sau independența justiției. Guvernele trebuie să reglementeze eficient plat- formele tehnologice, impunând transparență în privința algoritmilor și adoptând măsuri reale de protecție împotriva dezin- formării. Investițiile publice în jurnalism sunt esențiale pentru ca presa să poată supraviețui și să tragă la răspundere puterea. Democrațiile trebuie să își coordoneze eforturile pen- tru a contracara manipula- rea informațională străină și să protejeze jurnaliștii supuși hărțuirii și ameni- nțărilor din partea regimu- rilor autoritare. Viitorul responsabilită- ții democratice depinde acum de capacitatea guvernelor, a autorităților de reglementare și a presei de a recâștiga acest spațiu, înainte ca el să fie pierdut definitiv. Mai presus de toate, tre- buie recunoscut faptul că jurnalismul nu este un lux sau o relicvă. Este un bun public vital. În întreaga lume, libertatea presei este supusă unui atac constant, din partea șefilor tech, a interferenţelor străine și a dezinformării, care împreună creează „furtuna perfectă”. Miliardarul Elon Musk pretinde că reţelele sociale sunt noua media Asaltul populismului merge mână în mână cu dezinformarea