Monitorul de Botoşani

MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 23 IULIE 2025 11 INTERNAŢIONAL A plicația de mese- gerie WhatsApp, deținută de Meta, va fi interzisă în Rusia și înlocuită cu Max, un servi- ciu care încorporează teh- nologie de supraveghere permanentă și va fi instalat pe toate dispozitivele digi- tale vândute în Rusia, scrie The Times. La prima vede- re, Max pare destul de inofensiv. O aplicație onli- ne, cu un logo albastru și alb anodin, care nu oferă niciun indiciu despre origi- nea sa sau scopul său sinis- tru. Cu toate acestea, acest serviciu de mesagerie apa- rent inofensiv este pe cale să devină un instrument important în încercarea președintelui Putin de a impune un control total asupra vieții online a ruși- lor obișnuiți. Aplicația, care a fost lansată în martie în fază de testare, a fost dezvoltată la ordinul lui Putin și oferă mesagerie online, apeluri video, plăți mobile, rețele sociale și acces la servicii guverna- mentale. A fost dezvoltată de compania VK, controla- tă de Kremlin. Conform unei noi legi, aceasta va fi instalată pe toate dispoziti- vele digitale vândute în Rusia începând cu 1 sep- tembrie. Criticii au descris-o ca un „program spion” care instalează software de spionaj pe smartphone-ul utilizatorului, care rămâne activ chiar și după dezin- stalarea aplicației. Aceasta este considerată echivalen- tul rus al aplicației WeChat din China, pe care Beijin- gul o utilizează pentru supravegherea și cenzura- rea online. „[Max] este interesat de locul în care s-a aflat utilizatorul, pe cine a sunat sau cui a scris, inclusiv prin intermediul altor ser- vicii de mesagerie, ce por- tofele criptografice și con- turi bancare are, precum și ce achiziții a făcut, ce cafe- nele a vizitat și ce a căutat pe internet” , a scris Red Binder, un canal rus de Telegram care se concen- trează pe probleme online. Datele colectate de Max vor fi ușor accesibile servi- ciilor de securitate FSB, iar agenții Kremlinului ar putea chiar să monitorize- ze conversațiile online în timp real, spun analiștii. Andrey Okun, un jurna- list rus de opoziție, a numit Max o componentă cheie în planurile Kremlinului de a construi un „gulag digi- tal”, o referință la lagărele de muncă sovietice. „Acesta va fi un spațiu ste- ril în care autoritățile vor avea control complet asu- pra timpului liber, motive- lor și gândurilor cetățeni- lor” , a scris el într-un arti- col pentru site-ul Republic. Când Putin a ajuns la pute- re în urmă cu 25 de ani, aproximativ 1% dintre ruși erau conectați la internet, iar Kremlinul acorda puți- nă atenție internetului. Chiar și în 2010, Putin era în mare parte sceptic cu privire la potențialul aces- tuia, descriindu-l ca „50% material pornografic” și afirmând că nu a fost niciodată online. Până în 2011, când au izbucnit pri- mele proteste anti-Putin la Moscova, una din două persoane avea acces la internet, iar site-urile stră- ine precum YouTube și Facebook au devenit cele mai puternice arme ale mișcării de opoziție. Putin și-a dat seama că, dacă nu va fi controlat, internetul îl poate distruge. „[Interne- tul] este un proiect al CIA ”, a afirmat el în 2014, fără a furniza dovezi. Pen- tru a asigura popularitatea lui Max, Moscova inte- nționează să interzică WhatsApp, serviciul ame- rican de mesagerie utilizat de 70% din populația adul- tă a Rusiei. Deși Facebook și Insta- gram, care sunt de aseme- nea deținute de Meta, au fost interzise de Moscova ca „extremiste” la începu- tul invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, Kremli- nul a ezitat să ia măsuri împotriva WhatsApp până când nu a avut un înlocui- tor pregătit. Săptămâna tre- cută, Anton Nemkin, membru al comisiei pentru tehnologia informației din parlamentul rus, a acuzat WhatsApp că reprezintă o amenințare la adresa secu- rității naționale, în timp ce surse din Kremlin au declarat pentru Meduza, un site web de opoziție, că este „99%” sigur că aplica- ția va fi adăugată pe lista software-urilor străine care vor fi interzise din ordinul lui Putin. În mai, un om de afaceri rus s-a plâns lui Putin de firmele occidenta- le de tehnologie, precum Microsoft și Zoom, care încă funcționau în țară. „Blocați-le!”, a răspuns liderul rus. Deși Rusia a început să reprime diside- nța online după anexarea Crimeei de către Kremlin, acțiunile sale au escaladat la niveluri fără precedent după invadarea Ucrainei în 2022. Aproape 4.000 de persoane au fost urmărite penal pentru postări online în care criticau războiul în ultimii trei ani. Puşcărie pentru o postare În iunie, o femeie rusă de 28 de ani care a ajutat mii de ucraineni să fugă din zona de război a fost condamnată la 22 de ani de închisoare pentru o postare pe Instagram în care solici- ta donații pentru Batalio- nul Azov din Ucraina. Nadejda Rossinskaia, cunoscută și sub numele de Nadin Geisler, a negat că ar fi scris postarea. În Rusia, este deja ilegal să distribui sau chiar să dai „like” site-urilor web sau altor materiale online interzise de Kremlin. În conformitate cu o lege aprobată de parlament săptămâna trecută și care va intra probabil în vigoa- re în septembrie, în curând va fi ilegal chiar și să cauți online materiale „extre- miste”, chiar dacă acestea nu sunt distribuite. Krem- linul a clasificat ca extre- miste totul, de la anchetele anticorupție ale lui Alexei Navalnîi, liderul opoziției care a murit într-o închi- soare rusă anul trecut, până la informații despre problemele LGBT și o melodie punk rusă despre moartea lui Putin. Anul trecut, Rusia a blocat 420.000 de site-uri web. Cu toate acestea, milioane de ruși utilizează rețele private virtuale, sau VPN- uri, care permit utilizatori- lor să ocolească cenzura guvernamentală prin ascunderea locației lor. Deși YouTube, care a fost folosit odată de opozi- ție pentru a mobiliza spri- jin, nu a fost blocat, viteza accesare a conținutului de pe platformă a fost redusă dramatic în Rusia, într-o aparentă încercare a Kremlinului de a descura- ja utilizarea sa. Potrivit datelor Google, site-ul a pierdut aproximativ 80% din traficul său în țară din decembrie. Deocamdată, Telegram, serviciul de mesagerie online fondat de magnatul rus Pavel Durov, este autorizat să funcționeze. Durov a negat acuzațiile potrivit cărora compania, care susține că nu are angajați în Rusia, ar fi cooperat cu serviciile de securitate ale Kremlinului. Bilanțul Moscovei în materie de cenzură online este depar- te de a fi impecabil. O încercare anterioară de a bloca Telegram s-a soldat cu un eșec. Cu toate aces- tea, Mikhail Klimarev, șeful Societății pentru Pro- tecția Internetului din Rusia, a declarat că se așteaptă ca Moscova să-și reînnoiască eforturile până la sfârșitul anului. „Noua politică a statului este de a zdrobi concurența” , a afir- mat el. Președintele american Donald Trump a transmis, luni seară, că Statele Unite ar putea ataca din nou faci- lități nucleare din Iran, „dacă va fi necesar”. Aver- tismentul vine după ce ministrul iranian de exter- ne a recunoscut, într-un interviu pentru Fox News, că trei situri nucleare au fost grav afectate în urma loviturilor aeriene lansate de SUA în iunie, relatează Euronews. „Bineînțeles că sunt [grav avariate], exact cum am spus, și o vom face din nou, dacă va fi necesar!”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social, comentând afirmațiile ofi- cialului iranian Abbas Araghchi. Acesta a decla- rat că, deși programul nuclear al Iranului este momentan întrerupt din cauza pagubelor „serioase și severe”, Teheranul nu va renunța la îmbogățirea ura- niului, considerată o reali- zare științifică importantă și o chestiune de mândrie națională. Pe 22 iunie, Statele Unite au lansat lovituri asupra a trei instalații de îmbogățire a uraniului, Fordow, Natanz și Isfahan, în contextul unui conflict de 12 zile între Israel și Iran. Ulterior, Trump a susți- nut că aceste atacuri „au distrus complet” infras- tructura nucleară a Iranu- lui. Totuși, un raport al ser- viciilor americane de informații a contrazis această afirmație, conclu- zionând că programul nuclear a fost întârziat doar cu câteva luni. Casa Albă a respins public concluziile raportului, catalogându-le drept „complet greșite”. În paralel cu tensiunile, Iranul a anunțat reluarea discuții- lor cu țările europene pri- vind dosarul nuclear. O întâlnire este programată vineri, la Istanbul, cu parti- ciparea oficialilor din Regatul Unit, Franța, Ger- mania (numele grupului E3) și a șefului diplomației europene. Trump ameninţă Iranul că bombardează din nou siturile nucleare Putin vrea să ină rușii prizonieri într-un „gulag digital”, iar serviciul WhatsApp va fi interzis și înlocuit cu o aplicaţie-spion. O aplicaţie spion va fi instalată pe toate dispozitivele digitale vândute în Rusia Rusia inventează Gulagul digital