Monitorul de Botoşani

MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 23 IULIE 2025 6 LOCAL Sfântul Mucenic Foca Este cinstit în fiecare an, pe 22 septembrie. Pe 23 iulie facem pomenirea mutării moa- ștelor Sfântului Foca din Sino- pe, unde a fost episcop, la Con- stantinopol, în anul 403. A trăit în Sinope, în timpul împăratului Traian. Auzind dregătorul cetății Sinope ca Foca se închina lui Hristos, a trimis ostașii să-l ucidă. Văzând-i, din grădină, trecând pe uliță, Foca i-a strigat: Pe cine căutați? Ostașii au răs- puns: Căutam pe Foca! Muce- nicul înțelegând că i s-a apro- piat sfârșitul pământesc, le-a zis: Veniți la mine și eu vă voi spune unde îl găsiți, îl cunosc foarte bine. I-a primit în casa lui și i-a ospătat din belșug. La masă, dialogul a continuat: și pentru ce pricină căutați pe omul acela? Ne-a trimis mai marele să-l ucidem pentru că este creștin! Rog-vă, stăpânii mei, rămâneți până mâine în casa mea, veselind-vă, mân- când și bând, iar dimineața eu îl voi da vouă, că nimeni nu-l cunoaște ca mine, singur îl voi aduce şi-l voi da în mâinile voastre. În acea noapte, mucenicul Foca n-a dormit deloc, s-a dus în grădină, a mângâiat pentru ultima dată florile şi-a săpat apoi mormântul, a împărțit haine și mâncare săracilor, s-a rugat, iar dimineața când osta- șii l-au întrebat unde este Foca, le-a răspuns: Eu sunt! Cutre- murați, aceștia, deși nu le venea să creadă, au împlinit porunca dregătorului păgân. Să fie gândul nostru acolo unde este Hristos Pentru a avea mintea şi inima în pace înaintea judecății lui Dumnezeu trebuie să nu facem nimic care ar putea stin- gheri pe altul. Trebuie să ne câștigăm viața singuri, prin munca noastră. Trebuie cu orice preț să facem că grijile vieții de zi cu zi să nu ne împie- dice a petrece în duh cu Hris- tos, Care este de-a dreapta Tatălui şi împreună cu Duhul Sfânt. Părinții Bisericii folosesc uneori această metaforă: dacă suntem într-un loc împreună cu un împărat, prezența lui înrâu- rește tot ce facem. De ce nu ar fi la fel şi cu vecinicul nostru împărat? Deoarece El este de față, să facem toate sub privirea Lui. Întotdeauna. În fiecare zi, în fiecare noap- te să avem în minte că Dumne- zeu ne privește, că ne aude rugăciunile, că vede adâncurile duhului nostru. Aceasta, bineî- nțeles, nu înseamnă că Îl vedem pe Dumnezeu precum este, ci doar creează o atmosfe- ră ce ne îngăduie să ne vedem neajunsurile, risipirea minții, gresajele în legăturile noastre cu ceilalți de-a lungul zilei. Viețuind împreună cu alții, suntem supuși unor limitări, reguli exterioare, restricții etc. Însă duhul ce purcede de la Dumnezeu trece dincolo de toate aceste forme. Să fie gândul nostru acolo unde este Hristos. Atunci rugă- ciunea noastră va fi cu El şi nu va rămâne mult loc patimilor. Ne vom obișnui să trăim în acest fel şi, printr-o astfel de viețuire pașnică, vom reclădi întreaga noastră ființă. Nimeni nu este mai bun și mai frumos la suflet decât omul simplu. Acesta este pentru ori- cine un prieten de nădejde. Nimic nu-l îndepărtează pe om mai mult de sine însuși decât grijile de zi cu zi. Și nimic nu-l face mai prins de grijile de zi cu zi decât neglija- rea sufletului său. (Arhimandrit Sofronie Saharov) Preot Olivian SANDU H idrocentrala Cos- teşti-Stânca, situa- tă pe râul Prut, e deţinută şi administrată în tandem de România şi Republica Moldova. Ambele ţări fac uz de lacul de acumulare comun, iar cele două turbine ale hidrocentralei au putere echivalentă şi aparţin câte una fiecărei ţări, fiecare având acum puterea de 16 MW. Republice Moldova a anunţat însă planuri ambiţioase de a spori pute- rea livrată de la Costeşti- Stânca prin soluţii adiţio- nale inovative, arată Pia- taAuto.md. Panouri fotovoltaice plutitoare Cea mai inovatoare din aceste soluţii presupune folosirea de panouri foto- voltaice plutitoare, ampla- sate pe suprafaţa lacului de acumulare. Astfel, panou- rile n-ar ocupa teren agri- col, ci o parte din suprafa- ţa de apă, şi ar asigura pro- ducţie suplimentară de electricitate. Puterea aces- tui parc fotovoltaic plutitor ar urma să fie cuprinsă între 5 şi 10 MW. Panouri- le fotovoltaice plutitoare reprezintă o idee ce şi-a cunoscut dezvoltarea în lume abia în ultimii ani, dar are şi piedici în expan- siunea ei. Piedicile o reprezintă apa sărată a mărilor şi oceanelor, care se poate depune rapid pe suprafaţa acestora, scăzân- du-le direct eficienţa şi totodată provocând coro- ziunea componentelor lor esenţiale. Apa din acest lac de acumulare e una dulce, însă, întrucât provine din râul Prut, şi un asemenea parc ar avea mai puţine provocări. În lume există construcţii care presupun înălţarea panourilor pro- priu-zise deasupra apei pe construcţii plutitoare, cu lăsarea de spaţiu pentru circulaţia aerului, apei şi pătrunderea luminii solare spre apă, pentru a evita formarea unor vegetaţii atipice sau depuneri nedo- rite în zona acestor con- strucţii. Investiţii şi în eoliene Pe lângă noul parc foto- voltaic plutitor, centrala îşi mai doreşte şi un mic parc eolian, cu aceeaşi putere cuprinsă între 5 şi 10 MW. Aici ecuaţia e mult mai simplă şi o asemenea pute- re poate însemna o singură turbină eoliană din regiu- nea a 6,2-7,5 MW, sau maxim două dacă sunt alese din regiunea de 4,5- 5,0 MW. Energia produsă din sursă solară şi eoliană va putea fi livrată şi direct în reţea când producţia va coincide cu cererea, dar va putea fi şi stocată într-o mini centrală de baterii, care ar urma să complete- ze acest sistem. Stocarea energiei produsă direct de hidrocentrală în baterii nu are sens, pentru că hidro- centrala poate fi pornită la orele dorită şi acel lac de acumulare reprezintă el însuşi o formă de „bate- rie”. Ministerul Energiei din Moldova spune că acest proiect i-ar permite hidrocentralei de la Cos- teşti-Stânca să-şi dubleze puterea instalată de produc- ţie a electricităţii regenera- bile, în raport cu cea din prezent, însă aici sunt luate în calcul cifrele recepţiona- te de Moldova, de la o sin- gură turbină. E curios că acest proiect adiţional de panouri plutitoare, turbine eoliene şi centrală de bate- rii va fi derulat doar de Republica Moldova, nu şi de România, deşi aceste iniţiative au fost coordona- te şi cu partea română. În prezent, hidrocentrala de la Costeşti, de pe partea din Moldova, produce 65 GWh anual, ceea ce repre- zintă cam 1,4% din electri- citatea consumată de Mol- dova şi 6% din cea produsă local de Moldova. Lacul de acumulare de la Costeşti- Stânca e format de un baraj de 70 km liniari, ocupând o suprafaţă de 59 km pătraţi şi având o capacitate de acumulare de 1 miliard şi 285 milioane de metri cubi de apă, ajungând la o adân- cime maximă de 43 metri. Hidrocentrala a fost dată în exploatare în anul 1978, iar atunci când debitul de apă din Prut scade, cele două turbine funcţionează în regim de alternare, pe rând, câte una. Când nivelul apei e mai mare, turbinele pot funcţiona şi concomitent, livrând electricitate ambe- lor ţări. Inspiraţie din investiţiile altor state Noul proiect se află deocamdată la faza defini- tivării studiului de fezabili- tate. Ministerul Energiei de la Chişinău nu a anunţat deocamdată un buget şi un termen ferm de realizare a acestui proiect, însă a pre- cizat că studiul şi proiectul va fi înaintat curând spre aprobare la consiliului de administraţie al Întreprin- derii de Stat „NHEC” (abreviere care se desci- frează ca Nodul hidroener- getic Costeşti”). Se pare că hidrocentrala din Costeşti din Moldova s-a inspirat de la experienţa din ultimii ani a Hidroelectrica, din România, care are proiecte mai mari de energie eoliană şi panouri fotovoltaice terestre în derulare, iar de curând a încheiat şi un con- tract pentru o centrală mare de baterii. De aseme- nea, întrucât în Moldova va fi vorba de o folosire cu rol dual a lacului de acu- mulare, nu putem să nu amintim de hidrocentrale- le din Elveţia, care au început acum câţiva ani a instala panouri fotovoltai- ce pe pereţii barajelor. Sărbătoarea zilei Moldovenii investesc masiv în centrala de la Stânca-Costeşti Hidrocentrala Costeşti-Stânca, de pe Prut, va avea panouri fotovoltaice plutitoare pe lacul de acumulare, turbine eoliene şi o centrală de baterii. Ministerul Energiei din Moldova spune că acest proiect i-ar permite hidrocentra- lei de la Costeşti-Stânca să-şi dubleze puterea instalată de producţi e La Costeşti ar putea apărea şi un mic parc eolian