Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI MARŢI, 24 IUNIE 2025 12 CALEIDOSCOP D e când au emigrat pentru prima dată din Europa Centrală în America de Nord, în secolul al XVIII-lea, amis- hii au devenit cunoscuți pentru stilul lor de viață unic. Astăzi, ei se bazează pe aceleași practici de cre- ștere a vitelor pentru lapte și de transport cu trăsura trasă de cai, urmate de strămoșii lor timp de secole. Amishii au captivat imaginația scenariștilor de la Hollywood, a realizatori- lor de documentare și a sociologilor timp de dece- nii. Însă, în ultimii 10 ani, modul lor de viață a început să atragă tot mai mult inte- resul lumii medicale, deoa- rece par să sfideze o tendi- nță modernă îngrijorătoare. În timp ce ratele afecțiunilor legate de sistemul imunitar care încep în copilărie - cum ar fi astmul, eczema și alergiile - au crescut vertigi- nos din anii 1960, acest lucru nu s-a întâmplat în cazul amishilor. O comunitate diversă Pentru a încerca să înțe- leagă de ce amishii au rate mai scăzute ale anumitor afecțiuni ale sistemului imunitar, un grup de oameni de știință a petrecut timp, în 2012, într-o comu- nitate amish din statul Indiana și într-o altă comu- nitate agricolă cunoscută sub numele de hutteriți, din Dakota de Sud. În ambele cazuri, au prelevat mostre de sânge de la 30 de copii și le-au studiat în detaliu siste- mul imunitar. Există multe asemănări între cele două grupuri. La fel ca amishii, hutteriții tră- iesc din ceea ce le oferă pământul, au origini euro- pene, sunt expuși minim la poluarea aerului și urmează o dietă săracă în alimente procesate. Cu toate acestea, ratele de astm și alergii în copilărie sunt de patru până la șase ori mai mari în rân- dul hutteriților decât în rân- dul amishilor. O diferență între cele două comunități este că, în timp ce hutteriții au adoptat pe deplin tehnologiile agri- cole industrializate, amishii nu au făcut acest lucru, ceea ce înseamnă că, încă de la o vârstă fragedă, trăiesc în contact apropiat cu anima- lele și cu multitudinea de microbi pe care acestea îi poartă. „Dacă te uiți la fotogra- fii aeriene realizate cu drona ale așezărilor amish și le compari cu cele ale comunităților hutterite, amishii trăiesc pe fermă, împreună cu animalele, în timp ce hutteriții locuiesc în mici cătune, iar ferma poate fi la câțiva kilometri distanță” , spune Fergus Shanahan, profesor emerit de medicină la University College Cork, Irlanda. În 2016, o echipă de oameni de știință din SUA și Germania a publicat un studiu devenit acum de referință, concluzionând că copiii amish au un risc mai scăzut de alergii datorită modului în care mediul lor influențează sistemul imunitar. În special, cerce- tătorii au descoperit că, în cazul copiilor amish incluși în studiu, celulele T regla- toare - așa-numitele „regu- latory T cells” - erau mai bine calibrate decât la copi- ii proveniți din medii hutte- rite. Aceste celule ajută la diminuarea reacțiilor imune anormale. Când cercetătorii au ana- lizat probe de praf colectate din locuințele copiilor amish și hutteriți în căutarea urmelor de bacterii, au găsit dovezi clare că micuții amish erau expuși la un număr mai mare de microbi, cel mai probabil proveniți de la animalele în mijlocul cărora trăiau. În întreaga lume, alți oameni de știință au făcut constatări similare. Un grup de imunologi a raportat că copiii care cresc pe ferme alpine, unde vacile dorm de obicei aproape de stăpâni, par a fi protejați împotriva astmului, febrei fânului și eczemei. Alte cercetări au arătat că riscul unui copil de a dezvolta alergii între vâr- stele de șapte și nouă ani pare să scadă proporțional cu numărul de animale de companie prezente în locui- nță în primii ani de viață - un fenomen denumit „efec- tul mini-fermei”. „Nu este un leac univer- sal, și de fiecare dată când țin o prelegere despre acest subiect, cineva spune: «Ei bine, eu am crescut la fermă și tot am alergii», dar știm că, dacă ai crescut în con- tact fizic cu animale de fermă, ai aproximativ 50% șanse mai mici de a dezvol- ta astm sau alergii” , spune Jack Gilbert, profesor la Universitatea din Califor- nia, San Diego, implicat în studiul despre amish și cofondator al Proiectului American Gut - un proiect care studiază cum stilul de viață ne afectează microbio- mul. „Chiar și dacă ai cres- cut doar cu un câine în casă, ai o reducere a riscu- lui de 13-14%” , adaugă el. Un nou studiu publicat în ianuarie 2025 a descoperit că prezența unui câine în gospodărie ar putea ajuta la prevenirea eczemei la unii copii predispuși genetic la această afecțiune. Testele de laborator au confirmat că semnalele moleculare provenite de la câini pot suprima inflama- țiile pielii. Totuși, cercetăto- rii au avertizat că introduce- rea unui câine în locuință nu ajută neapărat în cazul ecze- mei deja existente și ar putea chiar înrăutăți simpto- mele. Animale de companie protectoare De la publicarea studiu- lui despre amish, efectul potențial protector al intera- cțiunii cu animalele în copi- lărie a stârnit un interes deosebit, New York Times publicând chiar un articol care se întreba dacă anima- lele de companie sunt noul „probiotic”. Ce se întâmplă, de fapt? Poate că nu e de mirare, având în vedere natura tac- tilă a oamenilor și plăcerea noastră de a mângâia și alinta animalele de compa- nie, că atunci când trăim cu ele, microbii de pe blana și lăbuțele lor ajung pe pielea noastră - cel puțin temporar. Acest lucru a dus la ipo- teza că „microbiomul” nos- tru ar putea fi colonizat de bacterii provenite de la ani- malele de companie. Micro- biomul este ansamblul vas- telor colonii de microbi care trăiesc pe piele, în gură și, cel mai important, în intes- tin - unde se află o mare parte dintre celulele imuni- tare ale corpului. Potrivit Nasiei Safdar, profesoară de boli infecțioase la Uni- versitatea din Wisconsin (SUA), această idee a atras interesul industriei alimen- telor pentru animale. Ideea ar fi să se dezvolte produse care să stimuleze creșterea bacteriilor benefice la pisici și câini, bacterii care ar putea apoi fi transferate stă- pânilor lor, spune ea. „Această abordare a fost atrăgătoare pentru finanța- tori, pentru că, în cele din urmă, pe majoritatea dintre noi ne interesează starea de sănătate a oamenilor” , spune Safdar. „Așa că întrebarea este: ce rol pot juca animalele în acest pro- ces?”, spune el Safdar spune că ia în considerare desfășurarea unui studiu care ar presupu- ne colectarea de probe feca- le atât de la animalele de companie, cât și de la stăpâ- nii lor umani, atunci când aceștia vin la controale veterinare repetate, pentru a vedea dacă, în timp, micro- biomul intestinal al celor două specii devine mai ase- mănător. De asemenea, dorește să vadă dacă poate identifica specii bacteriene similare care ar putea oferi beneficii pentru sănătate. Totuși, alți cercetători consideră că ideea conform căreia microbii proveniți de la câini, pisici sau alte ani- male non-umane ar putea fi încorporați în microbiomul nostru este discutabilă. Gilbert crede că animale- le de companie joacă un alt rol, diferit, dar la fel de important. Teoria lui este că, deoarece strămoșii noștri îndepărtați au domes- ticit diverse specii, sisteme- le noastre imunitare au evo- luat să fie stimulate de microbii pe care aceste ani- male îi poartă. Acești microbi nu rămân în mod permanent în corpul nostru, dar celulele noastre imuni- tare recunosc semnalele familiare în timp ce aceștia trec prin organism, contri- buind astfel la dezvoltarea corectă a sistemului imuni- tar. Microbi antici Toate acestea sunt vești bune pentru iubitorii de ani- male, întrucât cercetările continuă să sugereze că a trăi cu animale de companie de-a lungul vieții poate aduce beneficii sistemului imunitar. După ce a citit studiul despre amish și hutteriți, Shanahan a fost inspirat să desfășoare propria cercetare asupra călătorilor irlandezi - o populație marginalizată care, de obicei, trăiește în spații restrânse, alături de mai multe animale - de la câini și pisici, până la dihori și cai. Shanahan le-a secvențiat microbiomul intestinal și l-a comparat cu cel al unor irlandezi care duc un stil de viață modern, precum și cu microbiomuri secvențiate de la populații indigene din Fiji, Madagascar, Mongo- lia, Peru și Tanzania, care încă trăiesc într-un mod asemănător strămoșilor noștri vânători-culegători. A descoperit că microbio- mul călătorilor irlandezi era mai asemănător cu cel al acestor grupuri indigene. De asemenea, a remarcat că microbiomul lor semăna cu cel al oamenilor din perioa- da preindustrială, analizat de alte grupuri științifice prin prelevarea de probe fecale antice conservate în peșteri. Shanahan crede că acest lucru ar putea explica ratele scăzute ale bolilor autoimu- ne în rândul populației de călători irlandezi – afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală, boala Crohn, colita ulcerativă, scleroza multiplă și altele, care, ase- menea astmului și alergii- lor, au devenit din ce în ce mai frecvente în ultimele decenii. „Asta nu înseamnă că starea lor de sănătate este bună” , precizează Shana- han. „Călătorii irlandezi mor mult mai devreme decât populația sedentară. Dar mor din cauze precum alcoolism, sinucidere și accidente – generate de sărăcie, marginalizare și de eroziunea culturii lor. Însă, dacă mergi la un reumato- log irlandez și întrebi dacă a văzut vreodată un călător cu lupus sistemic [o boală autoimună], îți va spune că nu a văzut niciodată.” În prezent, cercetătorii analizează dacă reintrodu- cerea animalelor în viețile noastre, în diverse moduri, ar putea aduce beneficii sănătății pe parcursul între- gii vieți. Cercetători de la Universitatea din Arizona (SUA) au explorat dacă ofe- rirea de câini abandonați unor adulți în vârstă ar putea contribui la îmbună- tățirea sănătății lor fizice și mentale, prin stimularea sis- temului imunitar. Cercetătorii subliniază că prezența animalelor de companie pe parcursul vie- ții poate facilita și alte forme de interacțiune microbiană benefică cu sis- temul imunitar. De exem- plu, faptul că ai un câine te face mai predispus să ieși la plimbare în mod regulat, observă Liam O'Mahoney, profesor de imunologie la APC Microbiome Ireland, un centru de cercetare dedi- cat microbiomului din cadrul University College Cork. A trăi alături de animale se crede că are efecte profunde asupra imunităţii noastre, relatează jurnaliștii de la BBC. Efectul potențial protector al interacțiunii cu ani- malele în copilărie stârneşte tot mai mult interes Cum îţi influenţează animalele de companie sistemul imunitar