Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI VINERI, 25 APRILIE 2025 13 CALEIDOSCOP S erialul Netflix „Adolescence” a generat discuții des- pre masculinitate, violența masculină și efectul con- ținutului din „manosferă” asupra băieților, spun jur- naliștii de la The Conver- sation. Manosfera este o cole- cție de grupuri pentru drepturile bărbaților și grupuri misogine, interco- nectate prin site-uri, blo- guri și forumuri care pro- movează masculinitatea, misoginia și opoziția față de feminism. Veriga lipsă Interesul pentru acest program a dus chiar la dezbateri în parlamentul Marii Britanii. Ceea ce lip- sește din aceste discuții, însă, este o analiză a modului în care jocurile online și influencerii aso- ciați acestora contribuie, de asemenea, la răspândi- rea ideologiilor misogine și, în cele din urmă, la radicalizarea băieților tineri. În general, lumea aso- ciază jocurile video cu tinerii bărbați, dar cercetă- rile au arătat că numărul femeilor care se joacă a crescut treptat în ultimii ani. Cu toate acestea, ace- leași cercetări susțin că băieții tineri petrec mai mult timp jucându-se. Există un volum consi- derabil de cercetări care analizează modul în care genul, sexualitatea și iden- titățile interconectate sunt reprezentate în jocurile video. Multe dintre aceste studii evidențiază modul problematic (dar complex) în care sunt portretizate aceste identități. Multe jocuri video se bazează pe reprezentări stereotipice ale genului, în care bărba- ții „de succes” sunt pre- zentați ca fiind puternici, bogați, agresivi și hetero- sexuali. Între timp, femeile sunt reprezentate ca fiind puternic sexualizate sau în roluri de suport. Acest tip de discrimina- re se regăsește în filosofii- le de bază ale manosferei - însă misoginia și suprema- ția masculină sunt factorii centrali. Incelii - celibatarii involuntari Incelii, menționați în mod special în „Adoles- cence”, sunt doar unul din- tre grupurile din manosfe- ră, dar sunt de departe cei mai notorii, având în vede- re asocierea incelilor misogini cu violența. Incelii (termen provenit de la „celibatari involun- tari”) se percep ca fiind nereușiți în a obține sex și relații romantice cu per- soanele pe care le doresc. Important este faptul că ei consideră lipsa partenere- lor sexuale sau romantice ca fiind în afara controlu- lui lor. Ideologiile lor implică perceperea femeilor ca fiind inferioare genetic, manipulative și proaste. Femeile sunt în același timp rușinate pentru că fac sex și considerate datoare să ofere sex bărbaților, iar bărbații sunt evaluați în funcție de cât de mult își afișează „virilitatea”. Există o obsesie pentru rolurile de gen rigide, pre- cum și pentru ierarhii per- cepute în funcție de rasă și gen. În spațiile online ale incelilor, orice abatere de la dihotomia strictă de gen este demonizată, țesând împreună misoginia, trans- fobia și homofobia - ală- turi de multe alte prejude- căți. Multe dintre aceste pre- judecăți rezonează cu ace- leași ideologii susținute de așa-numita „dreaptă alter- nativă” (alt-right), iar unele cercetări anterioare au identificat o legătură între manosferă și alt- right. Pericolul lipsei inter- acţiuni lor soci ale Mecanismele exacte prin care băieții ușor de influențat sunt „recrutați” în comunitățile incel sunt în mare parte necunoscute. Modul în care oamenii ajung să facă parte din aceste comunități este mai complex decât simpla invitație venită din partea cuiva de pe rețelele sociale sau promisiunea de a le rezolva toate problemele. Cu toate acestea, cercetări- le au analizat modul în care expunerea repetată a bărbaților și băieților la rețele sociale care perpe- tuează ideologia incel poate duce la normalizarea acestor perspective asupra lumii. Studiile asupra incelilor au arătat că petrecerea unor perioade lungi pe rețelele sociale și site-urile de gaming îi expune pe tinerii bărbați și băieți la conținut incel. Prea mult timp petrecut jucându-se, combinat cu lipsa unei vieți sociale și cu intera- cțiuni limitate cu femei și fete, au fost indicate de unii bărbați drept motive pentru care se identifică drept inceli. Jocurile video pot fi un hobby sănătos, iar nu toți gamerii trebuie asociați cu incelii. De fapt, numeroase companii de jocuri video și comunități de gameri luptă activ împotriva pre- judecăților. Interacțiunea cu jocurile video, ca și cu orice altă formă de media, nu înseamnă automat adoptarea ideologiilor transmise prin acea media. Totuși, numărul mare de reprezentări problema- tice în astfel de media creează un punct de pleca- re de la care ideologiile manosferei pot începe să rezoneze și pot deveni o poartă de intrare către ideologii misogine mai severe. Mulți inceli găsesc alinare în evadarea oferită de jocurile video și de mediile online unde preju- decățile sunt mai puțin susceptibile de a fi contes- tate. Radicalizare prin algoritm Datorită platformelor precum TikTok, X și Instagram, care prioriti- zează implicarea și profitul în detrimentul calității conținutului sau al egalită- ții, diversității și incluziu- nii, algoritmii contribuie și mai mult la răspândirea ideologiilor incel. Conținutul misogin pro- voacă reacții puternice și discuții controversate, ceea ce tinde să atragă mai multe aprecieri, distribuiri, comentarii și vizualizări. Prin urmare, acest tip de conținut are șanse mai mari să fie recomandat și răspândit de algoritmi, indiferent de daunele pe care le poate provoca. Streamerii de jocuri video care susțin vederi de dreapta folosesc frecvent platforme de streaming precum Rumble și rețele sociale precum X pentru a răspândi ură bazată pe gen. Deși unii nu se identi- fică explicit ca inceli și nu le spun urmăritorilor să se alăture comunităților incel, opiniile lor sunt în concordanță cu ideologiile incel. Aceste platforme se laudă frecvent că sunt imune la „cancel culture”. Totuși, acest lucru înseam- nă adesea că permit strea- merilor de jocuri video (alături de alți influenceri) să răspândească viziuni misogine, teorii ale con- spirației și ideologii aso- ciate mai larg cu manosfe- ra. Creșterea comporta- mentelor asociate cu radi- calizarea incel nu are loc în izolare. Atât mediile offline, cât și cele digitale (inclusiv jocurile online), care normalizează misogi- nia și prejudecățile inter- conectate, duc la validarea în societate a furiei băieți- lor tineri ușor de influențat față de femei. Un mod în care această misoginie este validată este prin tipare repetate de reprezentare și prin discu- ții care poziționează femeile ca fiind inferioare bărbaților. Responsabilita- tea revine nouă, ca societa- te, să combatem misoginia și prejudecățile interse- cționale oriunde le obser- văm. Trebuie să învățăm mai multe despre mecanismele specifice prin care tinerii ușor de influențat sunt determinați să adere la spațiile incel misogine, inclusiv ce streameri și influenceri urmăresc. Și avem nevoie, de aseme- nea, de politici guverna- mentale specifice, infor- mate explicit de cercetările privind violența de gen, pentru a combate radicali- zarea incel ca problemă de gen. Cum se răspândește „manosfera” prin jocuri online, influenceri și algoritmi Explozia de misoginism şi violenţă masculină aduce tot mai mult în atenţie pericolul con inutului din „manosferă” asupra băieţilor. Scenele şocante din fil- mul „Adolescence” cu radicalizarea adoles- cenţilor şi explozia de vio- lenţă în rândul acestora generează discuţii aprinse la nivel global