Monitorul de Botosani

Mihai Busuioc a fost validat ieri de Senat pen- tru postul de judecător al Curții Constituționale, cu 79 de voturi pentru și 36 împotrivă. Mihai Busu- ioc, actualul șef al Curții de Conturi, a fost propus de PSD pentru postul de judecător al Curții Con- stituționale. Sub condu- cerea lui Busuioc, Curtea de Conturi și-a diminuat singură independența și atribuțiile la scurt timp după ce a primit un rol principal în verificarea banilor PNRR. Prin noul Regulament din 2023 privind activita- tea de audit public extern, realizat sub pretextul unui proiect derulat cu Banca Mondială, Busu- ioc a tăiat practic din instrumentele și puterile instituției exact când România primește cele mai consistente fonduri europene din istoria sa. Citește aici mai multe detalii. Fostul șef al Camerei de Conturi Timiș, Florin- Cornel Popovici, a lansat luni un atac dur la adresa lui Mihai Busuioc, pro- pus de PSD pentru a ocupa un loc de judecător la Curtea Constituțională a României (CCR). Popovici susține că Busu- ioc nu îndeplinește ceri- nțele minime legale pen- tru funcția de judecător CCR, potrivit publicației Opinia Timișoarei. „Conform articolului 142 din Constituția României, judecătorii Curții Consti- tuționale trebuie să aibă: minimum 18 ani vechime în activitate juridică sau în învățământul superior juridic și o înaltă compe- tență profesională în domeniu. Ce spune CV-ul lui Mihai Busuioc? În cazul lui Mihai Busuioc, niciuna dintre aceste con- diții nu este îndeplinită în mod real. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității pri- vate „Nicolae Titulescu”, în 2002 cu note de 5 și 6. De atunci, toate funcțiile sale au fost administrati- ve sau politice” , a spus Popovici. Avocatul Toni Neacșu a susținut, luni, într-o postare pe Facebook, că primul loc de muncă al lui Mihai Busuioc, pro- pus de PSD pentru fun- cția de judecător CCR, a fost la pază la Judecătoria Sector 4, unde a fost coleg cu Bogdan Licu, judecător la Curtea Con- stituțională propus tot de PSD. Busuioc a refuzat ieri să răspundă întrebărilor puse de jurnaliști privind experiența sa profesiona- lă. Întrebat dacă experie- nța profesională pe care o are îl recomandă pentru funcția de judecător al CCR, actualul șef al Curții de Conturi a spus: „Am răspuns la toate întrebările în fața comi- siei. Cred că lucrurile sunt clare”. Guvernul Bolojan susți- ne în programul de guver- nare că rovinieta, taxa obligatorie de drum, va fi „ajustată”. Majorarea se va aplica cel târziu de la 1 ianuarie 2026, susțin două surse politice care au parti- cipat la grupul tehnic de lucru de la Cotroceni, într- o discuție cu HotNews. În România, valoarea rovinietei depinde de cate- goria vehiculului și de durata de valabilitate dori- tă. Prețul rovinietei cu valabilitate de 12 luni pen- tru autoturisme în prezent costă 141,87 de lei, echi- valentul a 28 de euro. „Într-un document de lucru inițial, propunerea a fost ca rovinieta să creas- că de la 28 de euro la 50 de euro. Ultima variantă de lucru viza dublarea prețului rovinietei, de la 28 de euro la 56 de euro, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026, și un impact estimat la 400 de milioane de lei pentru anul viitor” , a declarat pentru HotNews.ro o sursă politi- că din grupul tehnic. O altă sursă, dintr-un partid diferit, care a luat parte la discuțiile de la Cotroceni, spune că „s-a discutat și varianta crește- rii rovinietei de la 1 august 2025, dar s-a remarcat că nu e gata partea tehnică pentru taxarea transporta- torilor”. „Prin urmare nu s-a decis, urmând ca majora- rea să se aplice cel mai târ- ziu de la 1 ianuarie 2026. Probabil vor fi aliniate taxele pe transport la nive- lul Bulgariei sau Ungariei. Acum sunt la sub jumătate din Bulgaria și la un sfert din Ungaria”, a precizat sursa citată mai sus. În România, rovinieta pentru autoturisme sub 3,5 tone (categoria A) este: 2,5 euro pentru o zi, 3,3 euro pentru 10 zile, 5,3 euro pentru 30 de zile, 8,4 euro pentru 60 de zile, 28 de euro pentru 12 luni. 1 Euro - 5,0522 lei 1 Dolar - 4,3501 lei Cursul valutar BNR, pentru 25.06.2025 0,0069 0,0482 G uvernul condus de Ilie Bolojan, învestit oficial pe 23 iunie, pare să schimbe subtil, dar semnificativ, direcția strategică în mate- rie de achiziții militare. Una dintre cele mai importante mențiuni din programul de guvernare adoptat luni vizează „introducerea în 2025 în programul SAFE (Security Action for Europe) a achi- ziției de rachete Mistral”. În spatele unei formulări tehnocrate se ascunde o repoziționare geopolitică delicată, care poate fi interpretată drept o deschi- dere mai fermă către industria europeană de apărare, în detrimentul celei americane, dominan- tă în România în ultimul deceniu. Rachetele Mistral sunt produse de compania fran- co-europeană MBDA și sunt utilizate de mai multe state membre NATO, inclusiv Franța, Grecia, Spania și Estonia. Siste- mele Mistral sunt conce- pute pentru apărarea anti- aeriană apropiată (VSHO- RAD) și pot fi integrate pe platforme terestre, mariti- me sau portabile, oferind o protecție eficientă împotri- va dronelor, elicopterelor și avioanelor care zboară la joasă altitudine. Integrarea achiziției de rachete Mistral în progra- mul european SAFE înseamnă și o participare mai activă a României la inițiativele europene de securitate, într-un moment în care Franța face pre- siuni tot mai puternice pentru consolidarea „auto- nomiei strategice” europe- ne. De la Washington la Paris? În ultimii ani, România a devenit un client loial al industriei de apărare ame- ricane: sistemele Patriot, lansatoarele HIMARS, avioanele F-16 (și în vii- tor, F-35), elicopterele Black Hawk și alte echipa- mente au fost achiziționate sau contractate în acorduri bilaterale semnificative. Alegerea Mistral ca nou sistem de apărare antiae- riană de proximitate poate fi privită ca un semnal că Bucureștiul caută o diver- sificare a surselor de arma- ment și o reducere a dependenței de SUA. Deocamdată, această schimbare de direcție este calibrată cu grijă: rachete- le Mistral nu concurează direct cu sistemele ameri- cane de nivel superior, ci le completează. Totuși, decizia poate fi privită în cercurile strategice ca un gest de echilibrare a influențelor în politica de securitate națională. Relaţii bilaterale: câștigă Parisul Pe termen scurt, achizi- ția Mistral ar putea revita- liza relațiile bilaterale cu Franța, care a exprimat constant interes pentru un parteneriat strategic mai activ cu România în domeniul apărării. Integra- rea sistemului în rețelele defensive românești ar putea atrage și cooperare industrială, offset sau instruire comună. În plus, MBDA este interesată de extinderea prezenței sale în Europa de Est, iar România ar putea deveni un client-pivot pentru noile generații de arma- ment european. În cadrul NATO, deci- zia României nu provoacă rupturi. Alianța încurajea- ză interoperabilitatea, nu uniformizarea. Sistemele Mistral sunt compatibile cu standardele NATO și deja utilizate de aliați. MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 25 IUNIE 2025 9 NAŢIONAL Rovinieta se va scumpi Controversatul Mihai Busuioc impus de PSD la CCR Mihai Busuioc a refuzat să le răspundă jurnalişti- lor pentru neclarităţile din CV România se îndreaptă spre Franţa, nu spre SUA, pentru achiziţii militare. Alegerea Mistral poate fi privită ca un semnal că Bucureștiul caută o diversificare a surselor de armament și o reducere a dependenţei de SUA Guvernul Bolojan schimbă radical politica de apărare