Monitorul de Botoşani

MONITORUL de BOTOŞANI LUNI, 25 AUGUST 2025 12 CALEIDOSCOP P reşedintele SUA, Donald Trump, nu a ascuns niciodată faptul că şi-ar dori foarte mult să câştige Premiul Nobel pentru Pace, iar eforturile sale de a pune capăt războiului din Ucraina i-au relansat campa- nia pentru râvnitul premiu, relatează Sky News. Când s-a întâlnit cu preşe- dintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu alţi lideri euro- peni la Casa Albă, în 18 august, el a afirmat: „Am încheiat şase războaie”, spu- nând reporterilor a doua zi că, de fapt, a soluţionat şapte. Campania pentru pre- miu În februarie 2019, Trump a afirmat că prim-ministrul japonez de atunci, Shinzo Abe, l-a nominalizat în urma summitului din 2018 cu lide- rul nord-coreean Kim Jong Un, unde au discutat despre programul nuclear al ţării. Vorbind la Casa Albă, el a afirmat că Abe i-a dat „cea mai frumoasă copie a unei scrisori pe care a trimis-o persoanelor care acordă un premiu numit Premiul Nobel”. El a afirmat că Abe i-a spus: „Te-am nominalizat”, la care domnul Trump a răs- puns: „Mulţumesc. Mulţi alţi oameni gândesc la fel. Pro- babil că nu îl voi primi nicio- dată. Dar nu-i nimic”. Preşedintele american a făcut şi referire la predeceso- rul său, Barack Obama, care a câştigat premiul în 2009. „I l-au dat lui Obama. Nici măcar nu ştia pentru ce l-a primit. A stat acolo vreo 15 secunde şi a primit Pre- miul Nobel”, a spus el. Obama a câştigat premiul la doar nouă luni de la pre- luarea funcţiei prezidenţiale, pentru „eforturile extraordi- nare depuse în vederea con- solidării diplomaţiei interna- ţionale şi a cooperării între popoare”. În discursul său de acceptare, el a recunoscut controversele din jurul aces- tui premiu, afirmând: „În comparaţie cu unii dintre giganţii istoriei care au primit acest premiu – Schweitzer şi King, Marshall şi Mandela –, realizările mele sunt modes- te”. 2020 În ianuarie 2020, el s-a plâns că ar fi trebuit să câşti- ge premiul în locul prim- ministrului Etiopiei, Abiy Ahmed Ali, care a supervizat semnarea acordului de pace între ţara sa şi Eritreea în conflictul frontalier dintre cele două ţări. Referindu-se la propria implicare în negocierile de pace, conduse în mare parte de Arabia Saudită, Trump a declarat la un miting electo- ral din Ohio: „O să vă poves- tesc despre Premiul Nobel pentru Pace, o să vă poves- tesc despre asta. Am încheiat un acord, am salvat o ţară şi tocmai am aflat că şeful ace- lei ţări va primi Premiul Nobel pentru Pace pentru că a salvat ţara. Dar ştiţi, aşa stau lucrurile. Atâta timp cât noi ştim, asta e tot ce contea- ză… Am scăpat de un război mare”. 2024 La un alt miting înainte de a doua sa victorie electorală, din 2024, el le-a spus susţină- torilor săi din Detroit: „Dacă mă numeam Obama, aş fi primit Premiul Nobel în 10 secunde”. 2025 În februarie anul acesta, în timpul unei întâlniri cu pre- mierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă, el a declarat: „Nu-mi vor acorda niciodată Premiul Nobel pentru Pace. Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată” . Iar la 18 august, în timpul summitului cu liderii ucrai- neni şi europeni, el a decla- rat: „Dacă vă uitaţi la cele şase acorduri pe care le-am încheiat anul acesta, toate erau în război. Nu am înche- iat niciun armistiţiu”. La 19 august, s-a „corec- tat”, declarând pentru Fox News: „Am încheiat şapte războaie”. Echipa sa s-a alăturat ape- lurilor pentru acordarea pre- miului, secretara sa de presă, Karoline Leavitt, menţionând acest lucru în cadrul mai multor conferinţe de presă la Casa Albă, descriindu-l drept „preşedintele păcii” şi afir- mând că „este deja timpul”. Cum se câştigă Premiul Nobel pentru Pace? Numai persoanele care îndeplinesc anumite criterii pot nominaliza pe cineva, inclusiv şefi de stat, membri ai guvernului, foşti laureaţi ai premiului Nobel şi profesori universitari. Comitetul Nobel, un grup de cinci experţi numiţi de Stortingul norvegian (orga- nul legislativ suprem), selec- tează candidaţii, care sunt apoi examinaţi mai amănun- ţit de consultanţi externi. Printre aceştia se numără consilieri permanenţi ai comitetului, experţi norve- gieni şi internaţionali în domeniu. Odată ce aceste informaţii sunt comunicate comitetului, se ia decizia finală şi câştigă- torul este anunţat în luna octombrie a fiecărui an. În 2025, au existat 338 de candidaţi, dintre care 244 persoane fizice şi 94 organi- zaţii. Care sunt cele şapte războaie pe care Trump susţine că le-a încheiat? După afirmaţiile sale pri- vind „încheierea a şapte răz- boaie” din timpul discuţiilor cu Ucraina de la Washington, Casa Albă a publicat lista conflictelor la care se referea preşedintele – şase din timpul celui de-al doilea mandat şi unul din primul mandat. Armenia – Azerbaidjan Cele două naţiuni s-au angajat într-un conflict de aproape 40 de ani cu privire la statutul disputat al Nagor- no-Karabakh. Cel mai recent, lupte vio- lente au izbucnit în septem- brie 2023, când Azerbaidja- nul a ocupat zona, care a fost locuită de etnici armeni încă din perioada pre-sovietică. Dar la 8 august anul aces- ta, la Casa Albă a fost anun- ţat un acord de pace între cele două părţi, în urma căruia ambii lideri l-au nominalizat pe Trump pentru premiul Nobel. Dintre toate afirmaţiile lui Trump privind pacea, aceasta este una dintre cele mai legi- time, a declarat pentru Sky News dr. Theo Zenou, cerce- tător la Henry Jackson Socie- ty. „Meritul revine cui se cuvine: negocierea unui acord de pace între Armenia şi Azerbaidjan este o realiza- re autentică” , afirmă el. Thailanda – Cambodgia Tensiunile privind terito- riile de-a lungul frontierei comune de 500 de mile dintre Thailanda şi Cambodgia au durat mai mult de un secol, ducând la izbucniri sporadice de lupte. La 24 iulie, după ce oficia- lii thailandezi au afirmat că trupele cambodgiene au des- chis focul asupra uneia dintre bazele lor militare de-a lun- gul frontierei, violenţele au izbucnit din nou, soldându- se cu 35 de morţi şi sute de mii de persoane strămutate în patru zile. După două zile, Trump a postat pe Truth Social: „Îl sun chiar acum pe prim- ministrul interimar al Thai- landei pentru a solicita, de asemenea, un armistiţiu şi încetarea războiului care face ravagii în prezent”. În timp ce Malaysia găz- duia negocierile de pace, Trump a ameninţat că va abandona negocierile privind posibile reduceri ale tarifelor americane la importurile din Thailanda şi Cambodgia, dacă nu se respectă armisti- ţiul. La 7 august, a fost sem- nat un acord, însă tensiunile subiacente sunt încă eviden- te”. Rwanda – RD Congo Tensiunile de lungă durată dintre cele două naţiuni afri- cane au reizbucnit la începu- tul anului 2025, când un grup de rebeli susţinuţi de guver- nul ruandez, M23, a ocupat o zonă bogată în minerale din estul Republicii Democrate Congo (RDC). Rwanda, care se înveci- nează cu regiunea controlată de M23 din RDC, a fost acu- zată că susţine grupul, dar neagă acuzaţiile. După luni de lupte, în iunie, miniştrii de externe ai celor două ţări s-au deplasat la Casa Albă pentru a semna un acord prin care se angajau să respecte un acord de înce- tare a focului anterior, din 2024. Trump şi-a atribuit apoi meritul de a fi instaurat pacea în „unul dintre cele mai cum- plite războaie pe care le-a văzut vreodată omenirea”. Cu toate acestea, grupul rebel ruandez M23 nu a fost impli- cat direct în negocieri şi a declarat că nu consideră acordul obligatoriu. Israel – Iran Statele Unite au bombar- dat trei instalaţii nucleare ira- niene după izbucnirea războ- iului între Republica Islamică şi Israel, la 13 iunie. După atacurile SUA, Trump a declarat: „Oficial, Iranul va înceta focul, iar în a 12-a oră, Israelul va face acelaşi lucru, iar în a 24-a oră, lumea va saluta sfârşitul oficial al războiului de 12 zile”. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a lău- dat SUA, dar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a afirmat că ata- curile americane „nu au dus la nimic” şi că Iranul a ieşit victorios. Acesta este singurul dintre cele şapte conflicte în care preşedintele SUA a recurs la forţa militară, ceea ce în sine este lăudabil. Dar, din nou, Trump a „pus conflictul în stare de latentă”, în loc să abordeze cauzele fundamen- tale ale acestuia. Zenou adaugă că „nu a existat niciun acord de pace” şi că „cele două părţi se află, în esenţă, în război”. India – Pakistan India şi Pakistanul se luptă pentru controlul regiunii himalayene Kashmir de la divizarea lor în 1947. Tensiu- nile au izbucnit din nou timp de patru zile în luna mai, în urma unui atac în Kashmirul controlat de India. Vecinii înarmaţi nuclear au ajuns la un acord de înce- tare a focului la 10 mai, pe care Trump l-a calificat drept rezultatul unei „lungi nopţi de negocieri mediate de Sta- tele Unite”. Deşi oficialii pakistanezi au sfârşit prin a-l nominaliza pentru premiul Nobel, India a negat vehement orice impli- care a SUA şi a afirmat că discuţiile au avut loc „direct între India şi Pakistan”. Egipt – Etiopia În ultimii 12 ani, Etiopia şi Egiptul sunt implicate într-un conflict privind Barajul Marii Renaşteri Etiopiene (GERD) de pe fluviul Nil, care a înce- put să funcţioneze în 2022. Barajul este extrem de important pentru Etiopia, dar Egiptul susţine că acesta îi compromite accesul la apa din Nil. Discuţiile pe această temă s-au întrerupt la sfârşi- tul lunii iunie şi nu s-a ajuns la niciun acord. La scurt timp după aceea, Trump a postat pe reţelele de socializare: „ Dacă aş fi Egip- tul, aş vrea apa din Nil” , înainte de a declara că SUA vor rezolva în curând disputa. El a afirmat apoi că State- le Unite au finanţat parţial barajul, dar Casa Albă nu a putut să ofere detalii supli- mentare cu privire la afirma- ţiile sale. Oficialii etiopieni contestă vehement aceste afirmaţii, susţinând că barajul a fost construit „fără niciun ajutor extern”. Serbia – Kosovo Kosovo şi-a declarat inde- pendenţa faţă de Serbia în 2008, după ani de tensiuni în urma războaielor din Balcani din anii 1990. Nouăzeci şi două de ţări recunosc inde- pendenţa Kosovo, dar guver- nul sârb încă nu recunoaşte suveranitatea ţării şi, în luna iunie a acestui an, tensiunile au izbucnit din nou. „Serbia şi Kosovo erau pe punctul de a intra în conflict, urma să fie un război mare. Le-am spus să o facă, că nu vor mai avea relaţii comer- ciale cu Statele Unite. Ei au răspuns că poate nu vor intra în conflict” , a scris el online. Ar putea Trump să câştige într-adevăr unul? Donald Trump a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace de mai mult de 10 ori – de către Ben- jamin Netanyahu din Israel, prim-ministrul Cambodgiei Hun Manet, un politician ucrainean, precum şi de către legislatori din SUA, Suedia şi Norvegia. Liderii străini care l-au nominalizat „se angajează în primul rând din diplomaţie”. „Trump a spus foarte clar că nimic nu i-ar plăcea mai mult decât să câştige Premiul Nobel pentru Pace. Aşadar, ei speră că acest lucru îi va face plăcere şi îi va favori- za.” De ce crede Donald Trump că merită premiul Nobel pentru Pace Preşedintele american se laudă că a încheiat şapte războaie, însă în toate cazurile tensiunile persistă. Trump speră că implica- rea sa în mediere unei înţele- geri în Ucraina îi vor aduce Nobelul