Monitorul de Botoşani

MONITORUL de BOTOŞANI LUNI, 28 IULIE 2025 12 CALEIDOSCOP E ste o alegere de des- ign să oferi un flux de știri care combi- nă surse verificate cu blo- guri conspiraționiste - amestecate cu poze de la un picnic în familie - fără nicio distincție între aceste tipuri foarte diferite de informații. Este o alegere de design să folosești algo- ritmi care găsesc cel mai emoțional sau revoltător conținut pentru a-l arăta utilizatorilor, în speranța că astfel vor rămâne mai mult timp online. Și este o alegere de design să trimiți notificări roșii strălucitoa- re, menținând oamenii într-o stare de așteptare pentru următoarea foto- grafie sau bârfă suculentă. Despre toate acestea, jurnaliștii de la The Con- versation au stat de vorbă cu Lisa Schirch, profesor la Universitatea Notre Dame. Designul platformei de social media este un pilot tăcut care ghidează com- portamentul uman. Platformele de social media aduc schimbări masive în modul în care oamenii află știrile, comu- nică și se comportă. De exemplu, funcția de „scroll infinit” este un ele- ment de design care are ca scop să-i facă pe utilizatori să deruleze fără oprire, fără a ajunge vreodată la capătul paginii, unde ar putea decide să ia o pauză. Sunt politolog și studiez aspectele tehnologiei care susțin democrația și coeziunea socială, și am observat cum designul platformelor de social media le influențează. Democrația este în criză la nivel global, iar tehnolo- gia joacă un rol important. Majoritatea platformelor mari își optimizează desig- nul pentru profit, nu pentru comunitate sau democra- ție. Tot mai des, giganții tehnologici se aliază cu autocrații, iar designul platformelor contribuie la menținerea societății sub control. Există însă alternative. Unele companii concep platforme online menite să apere valorile democrati- ce. Optimizate pentru profit Un număr mic de miliardari din domeniul tehnologiei domină eco- sistemul global al informa- ției. Fără responsabilitate publică sau supraveghere, ei decid ce știri apar în fee- dul tău și ce date sunt colectate și partajate. Companiile de social media susțin că au ca scop conectarea oamenilor, dar își obțin cea mai mare parte a veniturilor ca inter- mediari de date și firme de publicitate. Timpul petre- cut pe platforme se trans- formă în profit. Cu cât petreci mai mult timp onli- ne, cu atât vezi mai multe reclame și cu atât mai multe date pot colecta des- pre tine. Acest model de afaceri bazat pe publicitate nece- sită un design care să încu- rajeze scroll-ul fără sfârșit, comparația socială și implicarea emoțională. Platformele susțin frec- vent că nu fac decât să reflecte comportamentul utilizatorilor, însă docu- mente interne și mărturii ale avertizorilor de integri- tate au arătat că, adesea, conținutul toxic este pro- movat tocmai pentru că atrage atenția oamenilor. Companiile tech concep platformele pe baza unor cercetări psihologice extinse. Exemplele includ notificări intermitente care fac telefonul să vibreze și să scoată sunete, recom- pense colorate atunci când alții îți apreciază postările și algoritmi care distribuie conținutul cel mai emoțio- nal pentru a stimula cele mai primare emoții – furia, rușinea sau satisfacția rău- tăcioasă. Optimizarea designului pentru implicarea utiliza- torilor subminează sănăta- tea mintală și societatea. Site-urile de social media favorizează senza- ționalismul și scandalurile în detrimentul acurateței faptice și al siguranței publicului, punând accent pe manipulare în locul protejării confidențialității, siguranței și libertății de alegere a utilizatorilor. Rezultatul este o abunde- nță de informații polari- zante, false și înșelătoare - un fenomen coroziv pen- tru democrație. Mulți analiști au identi- ficat aceste probleme în urmă cu aproape un dece- niu. Însă acum apare o nouă amenințare: unii directori din domeniul teh- nologiei urmăresc să cap- teze puterea politică pen- tru a lansa o nouă eră a tehno-autocrației. Optimizate pentru putere politică Tehno-autocrația este un sistem politic în care un guvern autoritar folosește tehnologia pentru a-și con- trola populația. Tehno- autocrații răspândesc dezinformare și propagan- dă, folosind frica pentru a demoniza adversarii și a distrage atenția de la coru- pție. Ei exploatează canti- tăți masive de date, inteli- gență artificială și suprave- ghere pentru a cenzura opoziția. De exemplu, China folosește tehnologia pen- tru a monitoriza și supra- veghea populația cu ajuto- rul camerelor publice. Platforme chineze precum WeChat și Weibo scanea- ză automat, blochează sau șterg mesaje și postări care conțin termeni sensibili precum „libertatea de exprimare”. Rusia promo- vează platforme interne, precum VK, care sunt monitorizate îndeaproape și deținute parțial de enti- tăți legate de stat, fiind folosite pentru propagandă politică. În urmă cu peste un deceniu, miliardari din tehnologie precum Elon Musk și Peter Thiel - și, mai recent, vicepreședin- tele JD Vance - au început să se alinieze cu filozofi politici de extremă dreapta precum Curtis Yarvin. Ei susțin că democrația înce- tinește inovația și preferă decizia concentrată în „mini-state” controlate de corporații și guvernate prin supraveghere. Îmbră- țișând această filosofie a tehno-autocrației, au trecut de la finanțarea și proiecta- rea internetului la remode- larea guvernării. Tehno-autocrații trans- formă platformele de social media în arme pen- tru a distruge instituțiile democratice. Capturarea politică a platformelor X și Meta are consecințe și pentru secu- ritatea globală. La Meta, Mark Zuckerberg a elimi- nat barierele împotriva propagandei de dreapta și a sprijinit în mod deschis agenda președintelui Donald Trump. Musk a modificat algoritmul X pentru a promova conținu- tul de dreapta, inclusiv propaganda rusă. Conceperea tehnologiei pentru democraţie Conștientizând impac- tul designului platformelor asupra societății, unele companii creează noi plat- forme de participare civi- că, care susțin - în loc să submineze - accesul socie- tății la informații verificate și la spații pentru delibera- re publică. Aceste platfor- me oferă caracteristici de design pe care și marile companii tech le-ar putea adopta pentru a îmbunătăți implicarea democratică și pentru a contracara tecno- autocrația. În 2014, un grup de spe- cialiști în tehnologie a fon- dat Pol.is, o tehnologie open-source destinată găz- duirii dezbaterilor publice, care utilizează știința date- lor. Pol.is permite partici- panților să propună și să voteze idei de politici publice prin ceea ce numesc „democrație com- putațională”. Designul Pol.is evită atacurile la persoană prin absența butonului de „răspuns”. Nu oferă un feed de știri atrăgător și folosește algo- ritmi care identifică zonele de consens și divergență pentru a ajuta oamenii să înțeleagă diversitatea opi- niilor. O întrebare inițială invită oamenii să propună idei și să voteze pro sau contra altor idei. Participa- rea este anonimă, ceea ce ajută la menținerea con- centrării pe probleme, nu pe persoane. Taiwan a folosit platfor- ma Pol.is pentru a permite o implicare civică pe scară largă în cadrul mișcării pentru democrație din 2014. Collective Intelli- gence Lab al guvernului britanic a utilizat această platformă pentru a genera discuții publice și propu- neri de politici în dome- niul climei și al sănătății. În Finlanda, o fundație publică numită Sitra folo- sește Pol.is în cadrul dialo- gurilor publice intitulate „Ce crezi, Finlanda?”. La Barcelona, în Spa- nia, a fost creată în 2017 o nouă platformă de demo- crație participativă numită Decidim. În prezent utili- zată în întreaga Spanie și în Europa, Decidim le per- mite cetățenilor să propu- nă, să dezbată și să decidă în mod colaborativ asupra politicilor publice și buge- telor, prin procese digitale transparente. Laureata Premiului Nobel pentru Pace Maria Ressa a fondat în 2023 RapplerCommunities, o rețea socială în Filipine care combină jurnalismul, comunitatea și tehnologia. Aceasta își propune să res- tabilească încrederea în instituții, oferind spații sigure pentru schimbul de idei și pentru conectarea cu vecini, jurnaliști și organizații ale societății civile. RapplerCommuni- ties oferă publicului confi- dențialitate a datelor și portabilitatea acestora, ceea ce înseamnă că îți poți lua informațiile – cum ar fi fotografiile, contacte- le sau mesajele – dintr-o aplicație sau platformă și le poți transfera pe alta. Aceste caracteristici de design nu sunt disponibile pe marile platforme de social media. Tehnologia concepută pentru îmbunătățirea dia- logului public este posibilă – și poate funcționa chiar și în mijlocul unui conflict armat. În 2024, Alliance for MiddleEastPeace a început să utilizeze Remesh.ai, o platformă bazată pe inteligență artifi- cială, pentru a identifica puncte comune între israe- lieni și palestinieni, cu scopul de a avansa ideea unui proces public de pace și de a contura elementele unui acord de încetare a focului. Designul platformelor reprezintă o formă de ingi- nerie socială care urmăre- ște atingerea unui anumit scop – deoarece influe- nțează felul în care oame- nii se comportă, gândesc și interacționează – adesea într-un mod invizibil. Crearea unor platforme mai bune, orientate spre susținerea democrației, poate fi un antidot împotri- va valului de autocrație globală, tot mai mult susți- nut de tehnologii care întă- resc controlul asupra populației. Reţelele sociale pot susţine sau submina democraţia? Fiecare alegere de design pe care o fac platformele de social media influenţează subtil utilizatorii spre anumite acţiuni, valori și stări emoţionale. Conținutul toxic este promovat tocmai pentru că atra- ge atenţia oamenilor