Monitorul de Botoşani

MONITORUL de BOTOŞANI JOI, 28 AUGUST 2025 10 INTERNAŢIONAL G uvernul ungar a formulat o plânge- re la Curtea de Justiţie a Uniunii Europe- ne (CJUE) împotriva utili- zării dobânzilor şi a altor profituri generate de acti- vele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor occiden- tale ca sursă de finanţare pentru sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia, rela- tează miercuri agenţia de știri EFE. Ungaria solicită de fapt anularea deciziei Consiliu- lui UE care a aprobat aceas- tă formă de ajutor pentru Ucraina prin intermediul instrumentului denumit „Facilitatea Europeană pen- tru Pace” (EPF), contestând procedura care a dus la adoptarea acestei decizii, întrucât veto-ul ungar asu- pra măsurii nu a fost luat în considerare. Pentru ocolirea acestui veto, Ungaria a fost exclusă de la vot, argumen- tul invocat fiind acela că această ţară oricum a refu- zat să contribuie la finanţă- rile pentru Ucraina cuprinse în respectivul instrument. „În acest fel, a fost încălcat principiul egalită- ţii între statele membre” ale UE, întrucât Ungaria a fost privată de dreptul de vot „fără temei legal şi într-un mod nejustificat”, prin urmare Consiliul UE a încălcat „principiile fun- damentale ale procesului decizional legitim stabilite în Tratatele UE”, argu- mentează de partea sa guvernul ungar în plânge- rea formulată. În luna mai 2024, Con- siliul UE a adoptat o deci- zie care stabileşte că peste 90% din veniturile nete generate de activele ruseşti îngheţate în Occident vor fi transferate către „Facili- tatea Europeană pentru Pace” (EPF) în vederea finanţării parţiale a ajuto- rului economic şi militar pentru Ucraina. În faţa refuzului Ungariei de a contribui la acest ajutor pentru Ucraina, celelalte state membre ale UE au convenit ca finanţarea cu care a contribuit Ungaria la EPF să nu fie folosită în beneficiul Ucrainei. Facilitatea Europeană pentru (EPF) este un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asis- tenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul cu Rusia. Acest fond funcţionea- ză ca o schemă de rambur- sare a statelor membre ale UE pentru livrările lor de arme şi muniţii către res- pectivele state terţe. Ast- fel, statele membre ale UE care furnizează ajutor militar Ucrainei pot cere să le fie rambursate sume aferente acestui ajutor din fondul EPF, finanţat tot de statele UE, transmite Agerpres. În urma invaziei ruse în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a înghe- ţat active ale Băncii Cen- trale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euro- clear se ocupă de gestiona- rea acestor active. Restul activelor ruseşti îngheţate în afara UE se află în spe- cial în SUA, Japonia, Regatul Unit şi Elveţia. Rusia a catalogat îngheţa- rea activelor sale şi folosi- rea profiturilor generate de acestea în beneficiul Ucrai- nei drept un act de „furt” şi „expropriere ilegală”. Opţiunea confiscării acestor active şi a transfe- rului lor către Ucraina, dorită de numeroşi politi- cieni occidentali, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obsta- cole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedei euro, plus că Moscova a ameninţat cu represalii dacă o asemenea idee va fi pusă în practică. Guvernul suedez vrea să permită reluarea extracţiei de uraniu pe teritoriul naţional, pentru a răspunde la cererea crescută de metale vitale şi a-şi reduce dependenţa de importuri, a informat ieri ministrul Mediului din ţara scandinavă. Uraniul este principa- lul combustibil utilizat în reactoarele nucleare, o sursă de energie pe care guvernul la putere la Stockholm vrea să o relanseze. Interzisă în 2018 de Guvernul social- democrat de la acel moment din motive de mediu (riscuri de conta- minare a cursurilor de apă, radioactivitate) şi economice (costul de exploatare mult prea ridi- cat şi accesul la uraniu de pe piaţa mondială), extracţia acestui metal, care se găseşte în roca din Suedia, este avută din nou în vedere de actualul Guvern de dreapta. Rezervele suedeze reprezintă aproximativ 27% din resursele euro- pene de uraniu, potrivit Autorităţii suedeze de explorare geologică. Proiectul de lege ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Gu- vernul dispune de o largă majoritate în Parlament. Potrivit datelor oficia- le, în prezent Suedia importă uraniu din Cana- da, Australia, Kazahstan şi Namibia. Ţara scandinavă mizează pe energia nucleară pentru a răspun- de la creşterea cererii de electricitate, care în 2045 ar urma să se ridice până la cel puţin 300 de Tera- waţi oră (TWh). Rusia prevede o înceti- nire a creşterii sale econo- mice în 2025 la 1,5%, mult sub prognoza anterioară de 2,5%, deoarece ratele ridicate ale dobânzii impu- se pentru a reduce inflaţia au împiedicat împrumutu- rile, i-a spus miercuri ministrul finanţelor, Anton Siluanov, preşedintelui Vladimir Putin, relatează Reuters, transmite News.ro. Economia de război a Rusiei a crescut robust, cu 4,1% în 2023 şi 4,3% în 2024, mult mai rapid decât în ţările G7, în ciuda mul- tiplelor runde de sancţiuni occidentale impuse după invadarea Ucrainei în 2022, dar încetineşte brusc în acest an. Ministrul economiei, Maksim Reşetnikov, a avertizat în iunie că Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, dacă nu se schimba politica moneta- ră. Cele mai mari cheltuieli militare ale Rusiei de la Războiul Rece au alimen- tat inflaţia, ceea ce a deter- minat banca centrală să majoreze rata dobânzii de referinţă la 21% în octom- brie, cel mai ridicat nivel de la începutul mandatului preşedintelui Vladimir Putin, în 2003. Banca centrală a redus rata la 20% în iunie şi apoi la 18% în iulie, dar econo- mia este încă afectată de costul creditelor şi de lipsa forţei de muncă, potrivit analiştilor. Siluanov i-a spus lui Putin că Ministerul Eco- nomiei prevede acum o creştere de cel puţin 1,5% în acest an. Previziunea oficială pentru 2025 era de 2,5%. „Dacă în acest an vom avea condiţii destul de dificile pentru implemen- tarea politicii monetare şi de credit, estimăm că rata de creştere economică nu va fi mai mică de 1,5% în acest an, cel puţin con- form evaluării Ministeru- lui Economiei” , a declarat Siluanov. Reuters a informat în ianuarie, în exclusivitate, că Putin era din ce în ce mai îngrijorat de distorsiu- nile din economia de răz- boi a Rusiei, în special de reducerea investiţiilor marilor companii din cauza ratelor ridicate ale dobânzii. În timpul primelor două mandate ale lui Putin ca preşedinte, între 2000 şi 2008, economia Rusiei a crescut de la mai puţin de 200 de miliarde de dolari în 1999 la 1,7 trilioane de dolari. Însă PIB-ul nominal al Rusiei este acum de 2,2 trilioane de dolari, adică la aproximativ acelaşi nivel ca în 2013, anul înainte ca Rusia să anexe- ze Crimeea. Suedia reia extracţia de uraniu Rusia îşi reduce prognoza de creştere economică Moscova va trebui să majoreze impozitele şi să reducă cheltuielile Ungaria acţionează iar ca aliat al Rusiei Budapesta contestă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene susţinerea Ucrainei cu veniturile produse de activele ruseşti îngheţate. Statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur