Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI JOI, 29 MAI 2025 11 INTERNAŢIONAL P reședintele rus Vla- dimir Putin condi- ționează încheierea războiului din Ucraina de un angajament scris al principalelor puteri occi- dentale de a opri extinde- rea NATO spre est și să ridice o parte din sancțiu- nile impuse Rusiei, potri- vit a trei surse rusești cu acces la negocieri, citate de Reuters. Deși preșe- dintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat dorința de a încheia cel mai sângeros conflict european de după Al Doi- lea Război Mondial, iar recent l-a avertizat pe Putin că „se joacă cu focul” prin refuzul nego- cierilor cu Kiev, Moscova continuă să avanseze pe front și să întârzie proce- sul diplomatic. Putin a confirmat că lucrează la un memoran- dum de pace împreună cu Ucraina, care să stabileas- că inclusiv calendarul unui armistițiu, însă nu a precizat cât va dura redac- tarea acestuia. Sursele Kremlinului susțin că Putin este dispus să facă pace „dar nu cu orice preț”. Printre condițiile sale se numără un angajament scris prin care Occidentul să excludă formal adera- rea Ucrainei, Georgiei, Moldovei și altor foste republici sovietice la NATO. Rusia solicită, de ase- menea, neutralitatea Ucrainei, ridicarea unor sancțiuni occidentale, soluționarea situației acti- velor rusești înghețate în Vest și garantarea dreptu- rilor vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina. Ce se întâmplă dacă nu obţine ce vrea Dacă nu va obține un acord pe aceste condiții, Putin intenționează să folosească victoriile mili- tare pentru a demonstra că „pacea de mâine va fi și mai dureroasă”, averti- zează o sursă apropiată Kremlinului. În acest con- text, Kremlinul refuză să comenteze aceste dezvă- luiri, dar insistă că un acord de pace trebuie să trateze „cauzele rădăcină” ale conflictului, un eufe- mism pentru problema extinderii NATO și spriji- nului occidental acordat Ucrainei. Kievul respinge cate- goric ideea ca Rusia să aibă drept de veto asupra aspirațiilor sale de aderare la NATO și cere un anga- jament ferm de securitate din partea Occidentului pentru a preveni viitoare agresiuni rusești. La rândul său, NATO menține politica „porții deschise” și nu intențio- nează să o modifice la cererea Moscovei. Războ- iul declanșat în februarie 2022 de Rusia, care con- trolează în prezent aproa- pe o cincime din teritoriul ucrainean, continuă să producă victime și costuri economice uriașe de ambele părți, iar îngrijoră- rile lui Putin sunt legate de problemele economice interne cauzate de război, inclusiv lipsa forței de muncă, inflația și scăde- rea prețului petrolului, motorul principal al eco- nomiei ruse. O întrevedere între pre- şedinţii rus, Vladimir Putin, american, Donald Trump, şi ucrainean, Volodimir Zelenski, pro- pusă de acesta din urmă, va fi posibilă doar după semnarea unor „acorduri concrete” între Rusia şi Ucraina, a atenţionat Kremlinul ieri, informează AFP. „O astfel de întrevedere trebuie să fie rezultatul unor acorduri concrete între cele două delegaţii” , rusă şi ucraineană, a decla- rat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Pes- kov, în cadrul briefingului său zilnic. Peskov a fost întrebat despre posibilita- tea unei întrevederi între Vladimir Putin şi Volodi- mir Zelenski sau între ambii şi Donald Trump. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a pro- pus această întrevedere tri- laterală marţi, în timpul unei conferinţe de presă sub embargo până mier- curi dimineaţă. „Suntem gata pentru formatul Trump-Putin-eu” , a spus Zelenski. „Dacă Putin nu se simte confortabil cu o reuniune bilaterală sau dacă toată lumea doreşte o reuniune trilaterală, aceasta nu mă deranjează. Sunt gata pentru orice for- mat”, a adăugat liderul ucrainean. Rusia şi Ucraina au pur- tat în luna mai, la Istanbul, negocieri, care nu au per- mis un progres real. Se anticipează o a doua rundă de negocieri, însă organi- zarea ei nu a fost confir- mată. Preşedintele american Donald Trump susţine că vrea să pună capăt cât mai repede posibil ofensivei la scară mare dusă de Rusia împotriva Ucrainei de peste trei ani de zile. El a alternat semne de apropie- re şi de agasare faţă de Vladimir Putin, adresân- du-i totodată critici aspre lui Volodimir Zelenski. Președintele rus Vla- dimir Putin a transformat economia țării într-o mașinărie de război, suc- cesele de pe frontul din Ucraina fiind unul dintre motivele principale pen- tru care liderul de la Kremlin nu este încă pre- gătit să se alăture efortu- rilor de pace ale preșe- dintelui Trump, arată o analiză Wall Street Jour- nal. Vecinii Rusiei se tem că această mașinărie de război, care acum condu- ce economia, înseamnă că Putin nu va fi nicioda- tă interesat de pace. În etapele inițiale ale războiului, Putin a pre- gătit treptat țara pentru un conflict de lungă durată. Liderul rus a restruc- turat economia pentru a produce un număr record de tancuri și obuziere. La un moment dat, mai mult de o mie de recruți se înscriau zilnic pentru a lupta. Această creștere a sal- vat Moscova de pierderi- le inițiale suferite după eșecul de a captura rapid Kievul cu trei ani în urmă. Acum, aceasta ajută forțele ruse să avanseze din nou spre vest, cuce- rind aproape 200 km pătrați în ultima lună. Aceste câștiguri i-au dat lui Putin libertatea de a încetini negocierile de pace și de a ignora discu- țiile directe cu omologul său ucrainean. Conform analiștilor citați de WSJ, dezarma- rea acestei mașinării militare ar putea fi o sar- cină mult mai dificilă decât construirea ei. Industria rusă a arma- mentului a beneficiat de miliarde de dolari în sti- mulente în ultimii ani pentru a spori liniile de producție și a le menține funcționarea la viteză maximă 24 de ore din 24. Afluxul de bani a crescut salariile și a alimentat creșterea standardului de viață pentru mii de ruși din zonele mai sărace ale țării. Dacă războiul se va încheia în Ucraina, unii dintre vecinii Rusiei se tem că economia de răz- boi ar putea fi reorientată către ei. În statele balti- ce, planificatorii militari estonieni discută sumbru despre posibilitatea ca războiul să se răspân- dească pe teritoriul NATO. În Kazahstan, analiștii urmăresc cu atenție sem- nalele că Rusia ar putea face o mișcare în nordul țării. Aceste temeri provin parțial din credința că Kremlinul ar prefera să mențină zecile de mii de soldați luptând pe alte fronturi, mai degrabă decât să aducă acasă băr- bați întăriți în luptă și adesea traumatizați. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, liderul sovietic Iosif Sta- lin a văzut veteranii care se întorceau ca pe o ame- nințare și i-a trimis pe mulți în gulaguri. Astăzi, pacea ar însemna probabil demo- bilizarea multor dintre sutele de mii de soldați din Ucraina și trimiterea lor înapoi la viața civilă într-o perioadă de înceti- nire a creșterii economi- ce și salariale. „Nu va fi o idee bună să tai acele salarii în mod radical sau într-un timp foarte scurt” , aver- tizează Volodimir Ișcen- ko de la Universitatea Liberă din Berlin. Moscova pune noi condiţii pentru negocieri De ce îi este greu Kremlinului să renunţe la economia de război Putin vrea în scris că NATO nu se mai extinde Putin este convins că va avea parte de victorie militară şi vrea să demonstreze că, dacă nu-şi impune punctul de vedere, „pacea de mâine va fi și mai dureroasă” Liderul de la Kremlin vine cu noi condiţii pentru a pune capăt războiului din Ucraina, dar specialiştii cred că trage din nou de timp.