Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 4 IUNIE 2025 12 CALEIDOSCOP O cercetare publicată recent a identificat „modificări sem- nificative” în creierul per- soanelor suprasolicitate, o stare definită ca o combi- nație de efort fizic și emo- țional excesiv, precum și lipsă de odihnă. Studiul a fost realizat de doi oameni de știință de la Universitatea Chung-Ang și Universitatea Yonsei din Coreea de Sud, care au urmărit 110 angajați din domeniul sănătății, împă- rțiți în două grupuri: „suprasolicitați” și „nesu- prasolicitați”. În Coreea de Sud, unde limita legală de muncă este de 52 de ore pe săptă- mână, suprasolicitarea a devenit o problemă de sănătate publică. Scanări RMN Grupul suprasolicitat, care lucra 52 de ore sau mai mult pe săptămână, era format din 32 de per- soane care, în medie, erau mai tinere, aveau o vechi- me mai mică în muncă și un nivel de educație mai ridicat comparativ cu cei care lucrau un program standard. Comparând datele cu un alt studiu și folosind scanări RMN, cercetătorii au utilizat o tehnică de neuroimagistică pentru a analiza volumul creierului acestor angajați. Tehnica le-a permis să identifice și să compare diferențele în nivelurile de substanță cenușie din dife- rite regiuni ale creierului, iar aplicarea unei analize le-a oferit posibilitatea de a identifica și eticheta structurile din scanările cerebrale. Diferenţe semnificative „Persoanele care lucrau 52 de ore sau mai mult pe săptămână au pre- zentat modificări semnifi- cative în regiunile creieru- lui asociate cu funcțiile executive și reglarea emo- țională, spre deosebire de participanții care aveau un program de lucru stan- dard”, au declarat cercetă- torii într-un comunicat de presă. Zonele creierului care au arătat o creștere a volu- mului includ girusul fron- tal mijlociu, care joacă un rol important în funcțiile cognitive, atenție, memo- rie și procese legate de limbaj, precum și insula, implicată în procesarea emoțiilor, conștientizarea de sine și înțelegerea con- textului social. Cercetătorii cred că rezultatele lor sugerează o „relație potențială” între volumul crescut de muncă și modificările din aceste regiuni ale creierului, ofe- rind o bază biologică pen- tru dificultățile cognitive și emoționale raportate de persoanele suprasolicitate. Joon Yul Choi, coautor al studiului și profesor asistent la Departamentul de Inginerie Biomedicală al Universității Yonsei, a declarat pentru CNN că aceste modificări ar putea fi „cel puțin parțial reversi- bile” dacă factorii de stres din mediu sunt eliminați. Totuși, revenirea la starea inițială a creierului ar putea dura mult mai mult. „Dovezi noi importante” Cercetări anterioare au identificat și ele efecte negative ale orelor lungi de muncă asupra sănătății. În 2021, un studiu realizat în comun de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat că supra- solicitarea a dus la peste 745.000 de decese într-un singur an. S-a constatat, de asemenea, că orele lungi de muncă cresc riscul de diabet la femei și contribu- ie la declinul abilităților cognitive. Deși consecințele com- portamentale și psihologi- ce ale suprasolicitării sunt bine cunoscute, mecanis- mele neurologice care stau la bază și modificările ana- tomice sunt mai puțin înțe- lese, explică studiul. Frank Pega, coordona- torul studiului OMS-OIM din 2021, a declarat pentru CNN că aceste descoperiri recente reprezintă „dovezi noi importante” care ar putea ajuta la înțelegerea mai profundă a modului în care orele lungi de muncă afectează „radical” sănăta- tea fizică a angajaților. Pega, expert tehnic al OMS care nu a fost impli- cat în acest nou studiu, a spus că cercetarea susține concluziile OMS-OIM potrivit cărora „orele lungi de muncă contribuie la cel mai mare impact asupra sănătății dintre toți factorii de risc ocupațional identi- ficați până acum”. Totuși, dimensiunea redusă a eșantionului și faptul că studiul s-a axat doar pe angajați din dome- niul sănătății din Coreea de Sud fac dificilă genera- lizarea rezultatelor. „Sunt necesare mai multe studii în populații diferite”, a adăugat Pega. „Deși rezultatele trebu- ie interpretate cu prude- nță, având în vedere natu- ra exploratorie a acestui studiu pilot, ele reprezintă un prim pas semnificativ în înțelegerea relației dintre suprasolicitare și sănăta- tea creierului” , au declarat cercetătorii. Care ar fi soluţiile Cât despre cei care sunt blocați în programe lungi de muncă? Acum există o bază științifică pentru a reduce timpul petrecut la serviciu. „Guvernele, angajato- rii și lucrătorii pot lua măsuri pentru a proteja sănătatea angajaților de efectele muncii în exces” , a recomandat Pega, menționând legi, regle- mentări și politici care pot asigura un program de lucru sănătos. „Rezultatele subliniază importanța abordării suprasolicitării ca o pro- blemă de sănătate ocupa- țională”, au spus autorii studiului. Jonny Gifford, cercetă- tor principal la Institutul pentru Studii privind Ocu- parea Forței de Muncă din Brighton, Anglia, care nu a fost implicat în acest stu- diu, a declarat pentru CNN că cercetarea „confirmă anumite motive fiziologice pentru care orele lungi de muncă ne afectează starea de bine”. „Folosirea scanărilor cerebrale pentru a oferi explicații neurologice reprezintă o dovadă nouă și puternică a legăturii dintre suprasolicitare și modificările structurale în zonele creierului implicate în funcțiile executive și reglarea emoțiilor” , a spus el. „Este un studiu de mici dimensiuni, realizat pe 110 lucrători din domeniul sănătății din Coreea, dar pentru că se bazează pe măsurători neurologice solide și abordează meca- nisme fundamentale (su- prasolicitarea și oboseala) care pot afecta pe oricine, concluziile de bază sunt relevante pe scară largă” , a adăugat Gifford. Studiul a fost publicat în revista Occupational and Environmental Medi- cine. Programul de lucru prelungit i-ar putea modifica structura creierului Orele lungi de muncă nu sunt doar dăunătoare pentru sănătatea ta - ele ar putea, de asemenea, să îţi modifice structura creierului, scriu jurnaliștii de la CNN, citând un studiu nou apărut. Vestea bună este că modificările ar putea fi „cel puţin parţial reversibile” dacă factorii de stres din mediu sunt eliminaţi Frank Pega, coordonatorul studiului OMS-OIM: „Rezultatele reprezintă un prim pas semnificativ în înţelegerea relaţiei dintre suprasolicitare și sănătatea creierului”