Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 4 IUNIE 2025 5 LOCAL O analiză realizată la nivel național în privința finanțări- lor din 2023 plasează județul Botoșani la coada clasamentului, cu cifre extrem de mici, indiferent de capitole. Județul Botoșani se confruntă cu provocări financiare sem- nificative, ocupând unul dintre ultimele locuri și la investiții. Bugetul judeţului În 2023, totalul banilor ajunși în județ a fost de 1,663 miliarde de lei. A fost cea mai mică sumă din toată regiunea Moldo- vei. Asta pentru că județul Vaslui, cu care ne compa- ram în trecut, a beneficiat de un total de 2,018 miliar- de lei, iar Suceava și Iașul, județele cu care ne înveci- năm au fost peste noi cu mult - Suceava beneficiind de un buget total de 2,904 miliarde lei, iar Iașul de 3,755 miliarde. Situaţia gravă şi în municipiu Conform datelor furni- zate de Ministerul Dezvol- tării pentru anul fiscal 2023, bugetul județului Botoșani a fost de aproxi- mativ 4.234 lei per locui- tor, situându-se pe penulti- mul loc la nivel național. Această sumă este semni- ficativ mai mică compara- tiv cu județele din fruntea clasamentului, precum Hunedoara, care a înregis- trat un buget de 8.443 lei per locuitor. Iar dacă ar fi să ne raportăm la munici- piul reședință de județ, media a fost de 3.605 lei pe cap de locuitor - cea mai mică la nivel național! Până și municipiul Tulcea, care nu are resursele noas- tre, având mai multă apă și puțin pământ, a avut o medie de 4.646 lei pe cap de locuitor. Localităţile judeţului împart sărăcia Raportat la localități, din bugetul total din 2023, aproape 20 de procente au revenit municipiului Botoșani. Ce înseamnă acest lucru? Că celelalte peste 70 de UAT-uri au împărțit restul. În apropie- re de noi, de exemplu, municipiul Iași a primit peste 42% din bugetul județului vecin, iar la Suceava municipiul reșe- dință de județ a primit doar 14,6 la sută din banii intrați în județ. Bugetul municipiului în 2024 și 2025 Pentru anul 2024, buge- tul local al municipiului Botoșani a fost aprobat la valoarea de 311.867.770 lei. În 2025, bugetul muni- cipiului a înregistrat o cre- ștere semnificativă, ajun- gând la 407.974.000 lei. Această majorare reflectă o expansiune importantă a resurselor financiare dis- ponibile pentru dezvolta- rea orașului. Comparaţie cu alte municipii În comparație cu alte municipii reședință de județ, municipiul Botoșani se află într-o poziție infe- rioară în ceea ce privește bugetul alocat. De exem- plu, în 2023, Timișoara a avut un buget de 1,76 miliarde de lei, Cluj- Napoca 1,62 miliarde, iar Iași 1,60 miliarde, iar dife- rențele sunt evidente și nu mai au nevoie nici măcar de cuvinte. Perspective și provocări Creșterea bugetului municipiului Botoșani în 2025 oferă oportunități pentru investiții în infras- tructură, educație și servi- cii publice. Cu toate aces- tea, la nivel macro, județul Botoșani trebuie să identi- fice strategii eficiente pen- tru a atrage investiții și a stimula dezvoltarea eco- nomică, astfel încât să reducă decalajele față de județele mai prospere. Analiză pe cifre Este adevărat, în anul 2025, bugetul municipiu- lui Botoșani este estimat la 407,97 milioane de lei, înregistrând o creștere semnificativă față de anul precedent. Principalele surse de venit ale acestui buget sunt: - Cote defalcate din impozitul pe venit (63%) - 121,12 milioane lei - Impozite și taxe locale - 80,53 milioane lei - Sume defalcate din TVA pentru cheltuieli des- centralizate - 63,44 milioa- ne lei - Sume din excedentul anului anterior - 24,98 milioane lei - Sume din împrumuturi contractate - 92,62 milioa- ne lei Ce arată aceste cifre? Că cea mai mare parte a veni- turilor provine din cotele defalcate din impozitul pe venit, reprezentând aproxi- mativ 29,7% din bugetul total. Această sursă princi- pală reflectă importanța veniturilor fiscale în fina- nțarea bugetului local. În ceea ce privește chel- tuielile, bugetul este struc- turat în două mari catego- rii: Cheltuieli de funcționa- re - 289,52 milioane lei (71% din buget) Cheltuieli de dezvoltare - 118,46 milioane lei (29% din buget) Cheltuielile de funcțio- nare includ salarii, subve- nții și alte cheltuieli curen- te necesare pentru desfășu- rarea activităților munici- pale. Cheltuielile de dez- voltare sunt destinate inve- stițiilor în infrastructură, educație și alte proiecte menite să stimuleze crește- rea economică și îmbună- tățirea calității vieții în municipiu. Această struc- tură bugetară evidențiază dependența municipiului Botoșani de veniturile fis- cale și necesitatea unei gestionări eficiente a resur- selor pentru a asigura dez- voltarea durabilă a comu- nității. Punând în balanță totul, rezultă că în Botoșani fondurile europene reprezintă o oportunitate, dar nu și un motor economic direct. De altfel, Botoșani a reușit să acceseze fonduri europene pentru reabili- tări urbane, modernizarea unităților de învățământ, eficiență energetică, dar aceste fonduri nu reflectă o dinamică economică privată, ci mai degrabă depen- dența de bani nerambursabili pentru dezvoltare. Fondurile europene nu reprezintă un motor economic adevărat Prin urmare, toate cifrele arată o putere financia- ră scăzută în județ și modestă la nivel de municipiu, ceea ce indică o dependență ridicată de transferuri- le de la stat. Cu alte cuvinte, autonomie financiară redusă și o economie locală fragilă. Deși datele oficiale recente nu sunt publicate la nivel județean în detaliu, Botoșani se situează con- stant în ultimul sfert al clasamentului național pri- vind PIB-ul pe cap de locuitor. Județul are o rată a șomajului ridicată și un procent important de popu- lație ocupată în agricultură și servicii publice – semn al unei economii cu valoare adăugată scăzută. Lipsa unei infrastructuri moderne (drumuri expres, căi ferate rapide) limitează atragerea inves- titorilor și prin urmare proiectele de dezvoltare sunt în principal finanțate prin fonduri europene și împrumuturi. Putere economică și financiară extrem de scăzută Codaşi pe ţară cu bugetul judeţului Bugetul judeţului permite cheltuieli sub 1.000 de euro pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că suntem printre ultimii şi la investiţii. -S. GHEORGHIU sgheorghiu@monitorulbt.ro Foarte grav este că pentru absolut orice investiţie serioasă autorităţile depind de bani europeni, în lipsa lor fiind practic condamnaţi la stagnare