Justiţie paralizată de goana după bani

0

O nouă instituţie ar urma să fie pustiită de actuala putere, la fel ca Poliţia Română, şi fix prin aceeaşi metodă – pensionarea anticipată. Este vorba de Ministerul Justiţiei, care riscă să rămână în viitorul apropiat fără magistraţi. Astfel, concomitent cu modificările propuse la Legile justiţiei şi care au scos în stradă mii de oameni, Guvernul a propus o altă modificare, despre care nu s-a vorbit în spaţiul public, şi anume crearea posibilităţii pensionării anticipate a magistraţilor cu doar 20 de ani de activitate, eliminându-se condiţia minimă de vârstă de 60 de ani prevăzută în prezent în Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Practic, prin această modificare legislativă, se creează premisele unui val de pensionări, care, la fel ca în Poliţie, ar putea afecta activitatea instituţiilor.

Instanţele din Botoşani se confruntă deja cu un val de pensionări aproape fără precedent. Numai pe 26 februarie trei judecători din judeţ au obţinut avizul Consiliului Superior al Magistraturii pentru eliberarea din funcţie prin pensionare, plecarea lor din magistratură fiind o chestiune de câteva zile, până ce preşedintele Klaus Iohannis va semna decretele emise în acest sens. Este vorba de fostul preşedinte al Secţiei penale de la Tribunalul Botoşani, judecătoarea Dorica Ţurcanu, de colega sa Luminiţa Lăzăruc şi de Carmen Elena Abdulbaki de la Judecătoria Dorohoi. Dar aceste pensionări vin după alte două retrageri din magistratură – Liliana Toporăscu, fost judecător tot în cadrul Secţiei penale a Tribunalului Botoşani, pensionându-se în ianuarie 2018, iar Aurel Dicu în primăvara anului trecut.

 

Valul de pensionări ar putea avea efecte devastatoare

 

Luna trecută, însăşi preşedintele Tribunalului Botoşani, Anitta Maria Manole, recunoştea faptul că în judeţ are loc un schimb de generaţii în rândul magistraţilor, însă pensionarea anticipată ar putea avea efecte nebănuite. Chiar dacă scopul legiuitorului ar fi captarea „atenţiei” şi „bunăvoinţei” magistraţilor, care s-au opus în primă fază la multe dintre propunerile aduse de Putere la Legile justiţiei, impactul ar fi unul de-a dreptul devastator.

În primul rând, dintre cei 20 de ani de vechime ar urma să fie incluşi cei patru ani de la Institutul Naţional de Magistratură, plus cei doi ani de stagiatură. Altfel spus, pentru a se pensiona, magistraţii ar avea nevoie de numai 14 ani de activitate în instanţă. În aceste condiţii, dintre cei 26 de judecători de la Tribunalul Botoşani (n.r. – fără cele două judecătoare care au obţinut deja pensionarea), cel puţin 15 ar putea cere pensionarea anticipată, ei având vechimea necesară. În plus, sunt puţini acei judecători care ar prefera activitatea (n.r. – în condiţiile în care instanţele sunt sufocate de procese, iar în cazul unor pensionări masive situaţia se va degrada şi mai mult), în detrimentul unei pensii liniştitoare. Prin urmare, Tribunalul ar putea fi pus în situaţia să nu mai poată asigura, cel puţin o perioadă, componenţa tuturor completelor de judecată, ştiut fiind faptul că în apel completele trebuie să fie formate din doi judecători. Dar lucrurile nu se vor opri aici.

 

Sute de procese o iau de la capăt

 

Aşa cum s-a demonstrat deja, dosarele aflate pe rol vor trebui redistribuite altor complete de judecată, care vor trebui să dispună readministrarea probatoriului. Altfel spus, procesele vor fi reluate de la „zero”, judecata urmând să se prelungească, aşa cum este cazul dosarului fostului preşedinte al Consiliului Judeţean, Florin Ţurcanu, trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, care a trecut deja prin două complete şi ar urma să ajungă la cel de-al treilea.

În acest fel, ar creşte durata de soluţionare a dosarelor, existând riscul ca o serie de fapte să se prescrie. „Scăderea, fie şi teoretică, a vârstei de pensionare la 42 de ani cred că plasează sistemul judiciar românesc într-o zonă de ridicol. Imaginea sistemului judiciar în ochii justiţiabililor şi a simplilor cetăţeni care au explicită antipatie pentru pensii speciale consistente la vârste neverosimile va fi afectată. Iar efortul bugetar nesustenabil va genera ajustarea previzibilă a pensiilor speciale, dar răul va fi fost deja făcut pentru sistemul judiciar pe termen foarte lung”, menţiona judecătorul Dumitru Marcel Gavriş de la Curtea de Apel Bucureşti.

De altfel, o situaţie întocmită la sfârşitul anului trecut arăta că în judeţ există 40 de magistraţi pensionaţi, care au beneficiat în 2017 de pensii în valoare totală de peste 7 milioane de lei, adică 1,5 milioane euro.

 

– Sebastian GHEORGHIU

 

+0 -0
se încarcă...