Colectarea selectivă a deşeurilor la Botoşani rămâne la stadiul de poveste. În ciuda angajamentelor, a ţintelor asumate şi a planurilor oficialilor, în afară de elevii botoşăneni care se implică în acţiuni de protecţia mediului, cei mai mulţi cetăţeni nu cunosc miza acestor reguli europene. Mai mult, nici instituţiile statului nu s-au obosit să facă prea multe în direcţia conştientizării populaţiei în legătură cu importanţa colectării selective.
Potrivit normelor, deşeurile reciclate trebuie să reprezinte 20% din totalul celor colectate.
„Stăm slăbuţ, însă situaţia se prezintă la fel în toată ţara. Anul trecut au ajuns la depozitul de la Stăuceni aproximativ 1.800 de tone de astfel de deşeuri, reprezentând 6-7% din cantitatea asumată”, a precizat Ovidiu Aparaschivei, directorul ADI Ecoproces, adăugând că media naţională este de 5%.
La Botoşani, din cauza cantităţii insuficiente de deşeuri reciclabile, rampa de sortare din depozitul de la Stăuceni nu este pornită zilnic.
Situaţia vine în condiţiile în care miza colectării selective a deşeurilor este foarte mare. Astfel, dacă ţintele de colectare selectivă nu vor fi atinse, preţul taxei de salubrizare va creşte, deoarece România va risca declanşarea procedurii de infrigement, pentru că UE a încurajat financiar amenajarea de depozite ecologice, iar rezultatele nu se văd. 2018 este ultimul an din toată perioada de tranziţie, iar depăşirea termenelor asumate se va solda cu amenzi uriaşe, dar şi cu pierderea accesului la fondurile europene pentru mediu.
În plus, la nivel micro, persoanele care nu vor duce la rampă gunoiul selectat pe categorii ar putea fi sancţionate, chiar şi prin neprimirea gunoiului la container, aşa cum se întâmplă în Germania.
Probleme recunoscute de autorităţi
Ovidiu Aparaschivei recunoaşte că sunt probleme din cauză că proiectul vizând master planul pe deşeuri a început în 2007-2008. Între timp s-au schimbat multe dintre datele iniţiale (număr de locuitori, cantitate generată de fiecare locuitor, etc.) şi nu mai coincide documentaţia cu realitatea.
Mulţi botoşăneni susţin că respectă indicaţiile de pe containere la depozitarea deşeurilor, însă când vine maşina societăţii de salubrizare, le încarcă de-a valma.
„În formularea care însoţeşte fiecare transport scrie ce categorie de deşeuri sunt în maşină. Muncitorii le descarcă, iar deşeurile colectate selectiv se fotografiază. Dincolo de ce spune x sau y, sunt documentele. Cei de la rampă trebuie să certifice deşeurile duse de noi şi răspund pentru treaba asta în faţa Consilului Judeţean”, a explicat Simion Drelciuc, directorul general al Urban Serv.
Urban Serv colectează de două ori pe săptămână cartonul şi pet-urile, practică derulată şi în zona IV din judeţ.
În municipiu au fost amplasate containere de şapte metri cubi, compartimentate pe carton şi hârtie şi pet-uri, containere făcute din plasă de sârmă. Proprietarii de case din municipiu sunt înştiinţaţi odată cu factura că societatea de salubrizare colectează selectiv deşeurile de două ori lunar, în fiecare zi de luni, talonul incluzând şi datele aferente.
Pentru tona de deşeuri reciclabile se plăteşte la Stăuceni 104,56 lei, respectiv 109,15 lei pentru deşeuri în amestec.
„Noi am pornit greşit”
Directorul Urban Serv a recunoscut că implementarea colectării selective nu este simplă, reamintind că şi în Occident lucrurile nu s-au schimbat peste noapte. „Noi am pornit greşit când am spus că punem gunoiul la grămadă şi îl separăm undeva, generaţii la rând s-au obişnuit cu acest mod de lucru, însă europenii au început să ne pună condiţii”, a adăugat Simion Drelciuc.
Colectare încurcată de persoanele fără adăpost
Oficialul a adăugat că o problemă o reprezintă şi persoanele fără adăpost, care obţin venituri din vânzarea pet-urilor sau cartoanelor lăsate la rampe de botoşăneni. Situaţia este confirmată şi de conducerea Consiliului Judeţean, care cere măsuri coercitive pentru a se respecta colectarea selectivă. „O cantitate mare de deşeuri sunt valorificate de către rematişti, în condiţiile în care aceştia nu au investit nimic în infrastructura serviciului de salubrizare”, spune Liviu Toma, vicepreşedintele CJ.
Subiectul este tratat pe larg în ediţia tipărită a cotidianului „Monitorul de Botoşani”.
– Virginia CONSTANTINIU
– Alexandru DOROFTEI