O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

O instituţie al cărei rol ar trebui să fie ridicarea standardelor de viaţă pentru cetăţenii judeţului consumă cât întreg sistemul de învăţământ din municipiul Botoşani, fără să ofere nimic semnificativ în loc. Zeci de milioane de lei pe an se duc pe salariile a 140 de angajaţi, ale căror servicii pentru judeţ nu se văd în nici o direcţie.

În această situaţie este Consiliul Judeţean (CJ), o instituţie care, conform legii, trebuie să coordoneze primăriile şi consiliile locale astfel încât toţi cetăţenii din judeţ să beneficieze de cele mai bune servicii publice de nivel judeţean. Sistemul de sănătate, infrastructura rutieră judeţeană, sistemul de salubritate, asistenţa socială şi câteva obiective muzeale sunt principalele ţinte ale activităţii CJ. Deşi domeniul pare mare, toate sectoarele sunt finanţate de Bucureşti, Consiliul Judeţean trebuind să se ocupe practic de atragerea altor finanţări, care să permită modernizări şi investiţii.

Realitatea arată, însă, altfel. Instituţia se limitează la a-şi plăti salariile, la dirijarea fondurilor alocate deja de Guvern pentru funcţionarea instituţiilor din subordine şi a ajuns să reducă până la zero eforturile de a face efectiv ceva pentru cetăţenii acestui judeţ.

 

90% din buget se duce pe salarii

 

Bilanţul contabil prezentat în cea mai recentă şedinţă a consilierilor judeţeni arată că, în primele şase luni, CJ a consumat opt milioane de lei pentru propria funcţionare. Şapte milioane dintre acestea reprezintă salariile celor peste 140 de angajaţi, iar un milion au însemnat cheltuielile curente de funcţionare. Cu alte cuvinte, aproape 90% din ceea ce consumă CJ se duce pe salariile angajaţilor.

Structura are în organigramă nici mai mult nici mai puţin decât 17 posturi de conducere, dintre care şapte directori, fiecare dintre aceştia având un salariu de bază ce pleacă de la 12.400 de lei. Cei 10 şefi de serviciu au un salariu lunar de peste 10.600 de lei fiecare, cei mai mulţi având în subordine doar opt sau nouă angajaţi. Cel mai mic efort financiar făcut de stat la CJ este cel pentru portari, al căror salariu de bază pleacă de la 2.400 de lei.

Într-un an instituţia consumă, aşadar, pe puţin 16 milioane de lei doar pentru că există. Suma aproape că ar fi suficientă pentru asigurarea plăţilor din întreg învăţământul municipiului Botoşani într-un an de zile, costurile de aici, cu tot cu salariile profesorilor, cheltuieli de funcţionare, etc, fiind de circa 18 milioane de lei pe an.

În doar şase luni, CJ a consumat bugetul anual necesar învăţământului liceal din municipiul Botoşani, adică 8,1 milioane de lei.

 

Banii ar ajunge pentru a reface drumurile

 

Un alt calcul arată că fondurile ar fi suficiente pentru modernizarea a 10 kilometri de drum judeţean şi ridicarea acestuia de la stadiul de piatră sau pământ la stadiul de asfalt. Cu alte cuvinte, în 10 ani, din salariile plătite la CJ se pot moderniza 100 de kilometri de drum judeţean. În cei aproape 30 de ani trecuţi de la Revoluţie, s-ar fi modernizat cu bugetul CJ jumătate din lungimea totală a arterelor judeţene administrate de Direcţia de Drumuri şi Poduri Botoşani.

 

„S-au pierdut şi proiectele care au fost demarate”

 

Cu un asemenea cost, e firesc să analizăm serviciile pe care CJ a ajuns să le ofere cetăţenilor din judeţ. Pe site-ul instituţiei rapoartele de activitate se opresc în 2016, cu documentul semnat de Gheorghe Sorescu, preşedintele de atunci. La secţiunea „Parteneriate”, singurul înscris publicat în acest an se referă la un proiect ce se va desfăşura pe 17 august, dar fără vreo legătură cu Botoşaniul, activităţile urmând să se deruleze pe Dunăre. În dreptul proiectelor finanţate din fonduri europene este publicat unul singur, şi anume modernizarea drumului strategic, proiect demarat tot în perioada preşedintelui Gheorghe Sorescu şi care acum se află într-o fază incertă, de aşteptare.

„Nici nouă nu ni se comunică mare lucru de către actuala conducere. Asistăm la o lipsă de comunicare ce are în spate de fapt o lipsă de activitate. Deci nu doar că nu s-au făcut noi proiecte, ci s-au pierdut şi din cele care au fost demarate. Spre exemplu, în momentul când s-a încheiat mandatul meu se începuse şi documentaţia pentru un proiect de reabilitare a Muzeului Judeţean, însă Botoşaniul a pierdut fondurile, depunându-se prea târziu documentele necesare”, a declarat fostul preşedinte Gheorghe Sorescu, actualmente consilier judeţean din partea PNL.

La secţiunea „Finanţări”, ultimul anunţ este din 2017 şi nu se referă la o finanţare făcută de CJ, ci la o oportunitate pentru primari.

 

Restanţe uriaşe în toate domeniile de activitate

 

În rest, o simplă analiză arată că judeţul are restanţe mari în ce priveşte modernizarea reţelelor de apă şi canalizare, principala preocupare a conducerii CJ fiind salariile directorilor de la societatea de profil. La robinete curge o apă ce se nu poate bea din cauza clorului în exces, canalizarea nu face faţă nici măcar în municipiile judeţului, în timp ce gradul de alimentare cu apă a comunelor creşte cu viteza melcului.

Sistemul de gestionare a deşeurilor este şi acesta într-un soi de blocaj, fiind întârzieri masive la colectarea selectivă, informarea populaţiei, închiderea staţiilor neconforme, etc.

 

Situaţii radical diferite în alte judeţe

 

O comparaţie cu alte consilii judeţene arată ce ar putea face instituţia botoşăneană ce doar devorează bani publici. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj se află la cel de-al 13-lea contract cu finanţare nerambursabilă din mandatul său, valoarea totală a acestora ridicându-se la peste 128 de milioane de euro.

În judeţul Suceava, preşedintele a început în Anul Centenarului o serie de investiţii printre care triplarea ambulatoriului Spitalului Judeţean, extinderea terminalului Aeroportului Suceava şi realizarea unui parc industrial în zonă şi modernizarea unor drumuri judeţene de importanţă turistică.

Consiliul Judeţean Călăraşi face parteneriate cu municipii şi comune pentru reabilitări de licee şi grădiniţe, CJ Maramureş face cu succes lobby pentru reabilitări ale drumurilor naţionale din judeţ, a repus în funcţiune aeroportul internaţional din zonă, a semnat de curând contracte de finanţare pentru reabilitări de peste 130 de kilometri de drum judeţean.

Preşedintele CJ Bacău, în cei doi ani de mandat, a semnat şi coordonat proiecte în valoare de peste 200 de milioane de euro.

Preşedintele CJ Botoşani, Costică Macaleţi, tocmai şi-a prezentat şi el raportul de activitate, dar indirect, pentru că personal se afla în concediu de odihnă. Documentul a descris în mare parte modul în care au funcţionat principalele direcţii ale consiliului, activitatea de rutină, fără proiectele pe care botoşănenii le aşteaptă pentru a avea o viaţă mai bună: modernizări în spitale, drumuri fără gropi, şcoli cu materiale didactice şi grupuri sanitare decente, etc. În asemenea condiţii devine discutabilă utilitatea publică a instituţiei, dirijarea fondurilor venite de la bugetul de stat putând fi făcută doar de consilierii judeţeni, fără ajutorul aparatului ce consumă inutil 16 milioane de lei pe an.

 

– Irina SIMINICEANU

 

se încarcă...
24 VOTURI - MEDIE: 4,71
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...