10 + 3 =

O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Judeţul Botoşani este unul al contrastelor. Deşi aici se înregistrează cele mai mici pensii medii de asigurări sociale, sunt şi persoane în vârstă care duc un trai liniştit cu banii primiţi pentru anii lucraţi. Este vorba de botoşănenii care au beneficiat de diferite legi speciale care le-au conferit indemnizaţii de ordinul miilor sau chiar a zecilor de mii de lei. În această categorie intră cadrele în rezervă ale Ministerului Apărări, a celui de Interne, a SRI, dar şi foştii parlamentari, angajaţi ai Camerei de Conturi sau magistraţi.

Cea mai mare pensie de serviciu (n.r. – pensie specială) plătită în Botoşani este de 38.245 de lei. Beneficiarul ei este un fost magistrat. Aceasta este, însă, departe de cea mai mare pensie specială plătită în România pe care o încasează un fost procuror comunist din Argeş care a condus şi Penitenciarul Colibaşi. Venitul său lunar este de aproximativ 60.000 de lei. Dacă ar fi fost plătit doar pentru ceea ce a contribuit, adică dacă avea doar pensia de asigurări sociale şi nu şi cea de serviciu, acesta ar fi încasat aproximativ 3.600 de lei.

La Botoşani se înregistrează şi una dintre cele mai mari pensii de asigurări sociale. Este vorba de un botoşănean care a încasat pentru luna ianuarie o pensie de 11.352 de lei. La nivel naţional, cea mai mare pensie de asigurări sociale este de peste 23.000 de lei.

Botoşăneni vulnerabili în faţa sărăciei

 

La sfârşitul lunii ianuarie, în evidenţele Casei Judeţene de Pensii (CJP) Botoşani erau înregistraţi 96.102 pensionari, cu 165 mai puţini decât la sfârşitul anului trecut. Dintre aceştia, 78.669 de vârstnici erau beneficiari ai unei pensii de asigurări sociale, iar 17.433 erau pensionari agricultori.

Potrivit statisticilor europene, pensionarii botoşăneni se numără printre cei mai vulnerabili în faţa sărăciei, având cele mai mici venituri medii lunare. Astfel, la noi în judeţ pensia de asigurări sociale medie pentru limită de vârstă a fost în ianuarie de 947 de lei, cu un leu mai mult decât în luna decembrie a anului trecut. Ea nu este echivalentă nici măcar unui punct de pensie, a cărui valoare este de 1.100 de lei.

Valori imediat apropiate şi sub pragul de 1.000 de lei s-au mai înregistrat în luna decembrie 2018 doar în judeţele Giurgiu (954 lei), Vrancea (974 lei), Bistriţa-Năsăud şi Vaslui (979 lei), Satu Mare (983 lei), Călăraşi (990 lei). La polul opus, cele mai mari pensii medii pentru limită de vârstă sunt în Bucureşti (1.504 lei), Hunedoara (1.497 lei) şi Braşov.

Situaţia celor 17.000 de pensionari agricultori botoşăneni este şi mai gravă, ei având un venit mediu lunar de doar 494 de lei.

O treime dintre pensionari au pensia minimă

 

O altă categorie defavorizată a vârstnicilor este cea a persoanelor care beneficiază de pensia minimă garantată. Mai mult de o treime dintre pensionarii aflaţi în plată, adică 34.479 de persoane, beneficiau de această pensie. Ea este acordată pentru persoanele care nu au stagiul minim de cotizare (15 ani) şi care, din calculul făcut ar urma să primească sume derizorii. În aceste condiţii, pe lângă suma rezultată din calcul, din bugetul de stat se achită diferenţa până la 640 de lei. Cea mai mică pensie, având în vedere stagiul de cotizare realizat şi principiul contributivităţii, este de 10 lei. Este vorba de o pensie de urmaş, dar la această sumă se mai adaugă 630 de lei de la buget pentru a se achita pensia minimă aflată în plată.

Aceasta este mai mult o prestaţie socială, decât o pensie şi ministrul Muncii, social-democratul botoşănean Marius Budăi a declarat recent că situaţia va fi reglementată de Legea indemnizaţiilor sociale, a cărei elaborare este pe final. „Aici sunt foarte mulţi pensionari care nu au stagii minime de cotizare, pensionari care au beneficiat de o decizie a Curţii Constituţionale şi au încheiat contracte de asigurare chiar pe o zi şi au intrat în pensie de invaliditate… Aceste persoane nu trebuie lăsate la marginea societăţii, dar trebuie definite foarte clar într-o altă lege, pentru că unul dintre principiile de bază ale legii este contributivitatea. Şi atunci credem noi că locul lor este într-o altă lege, clar definită, lege care se bazează pe bugetul de stat şi nu pe bugetul asigurărilor sociale”, a explicat ministrul Muncii.

Scoaterea plăţii indemnizaţiilor acestora din bugetul asigurărilor sociale şi introducerea în bugetul de stat va ridica presiunea de pe sistemul public de pensii, contribuind din plin la trecerea sistemului public de pensii de pe deficit, pe excedent.

 

se încarcă...

Apreciază calitatea articolului

15 VOTURI - MEDIE: 2,40
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...