19 − sixteen =

O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Ani la rând se spunea despre municipiul Botoşani că este unul dintre cele mai puţin poluate din ţară şi că este un „oraş verde”. Numai că realitatea nu este tocmai aşa. O arată raportul pe 2018 realizat de airvisual.com, potrivit căruia, la capitolul pulberi de materie în suspensie de 2,5 microni (fire de praf), cele mai periculoase din punct de vedere al sănătăţii, Botoşaniul este pe locul 14 în clasamentul oraşelor României, cu o medie anuală de 14,8 micrograme pe metru cub de aer (µg/m³). Datele sunt confirmate de reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Botoşani, care susţin că media acestor pulberi pentru anul trecut a fost de 14,83 µg/m³.

Interesant este că lunile cele mai poluate sunt cele din sezonul rece, unde această medie a depăşit chiar şi pragul de 20 µg/m³. Astfel, în ianuarie 2018 a fost de 21 µg/m³, în noiembrie de 20 µg/m³, în decembrie de 18,8 µg/m³, iar în septembrie de 17,6 µg/m³. Trebuie specificat că timp de trei luni, acest indicator a fost în limitele impuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), adică de sub 10 µg/m³. Este vorba de lunile aprilie (8,6 µg/m³), mai (9,7 µg/m³) şi iulie (9,1 µg/m³), în timp ce în iunie s-au înregistrat 11 µg de particule PM 2,5 pe metru cub aer.

Specialiştii de mediu susţin că plafonul jos de nori de pe timpul sezonului rece, combustiile de toate tipurile şi perioada de vegetaţie a arborilor ar explica de ce iarna sunt valori mai mari de particule de praf periculoase în aer, decât vara, când senzaţia este că praful e mai mare.„Perioada când aerul este mai curat coincide cu cea de vegetaţie a arborilor. Noi ne lăudăm că suntem un oraş verde, dar uşor am tăiat arborii mari şi ne-am axat pe tot felul de boscheţei, tuia sau gazon, dar aceste specii nu pot reţine tot atât de mult praf ca şi un copac pe suprafaţa sa foliară”, a declarat Dana Boariu, şeful Serviciului Calitatea Mediului din cadrul Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Botoşani.

De remarcat că standardul de calitate a aerului la care s-a obligat România este de 25 µg/m³, urmând ca până la 1 ianuarie 2020 acesta să scadă la 20 µg/m³. Trebuie spus însă că standardul OMS este de doar 10 µg/m³, iar specialiştii organismului internaţional, recomandă să nu se aerisească încăperile şi atenţie la efectuarea activităţilor în aer liber, dacă nivelul pulberilor în suspensie este mai mare de 12 µg/m³.

Care sunt cauzele

 

PM 2,5 provin în principal din praful de pe stradă, trafic sau şantiere neprotejate. În aceste condiţii se pune o întrebare firească: „De unde atâta praf în Botoşani?”.

dav

„Este o întrebare pe care toţi ne-o punem «De unde apare această concentraţie de praf destul de ridicată?» Nu înţeleg de unde poate să apară. De obicei praful se adună spre rigole spre marginea străzii, iar acolo sunt maşini parcate. Frecvenţa de circulaţie în zona respectivă e destul de scăzută ca să poţi să spui că se ridică praful de acolo. Nu ştiu de unde ar apărea praful respectiv”, a declarat directorul demisionar al Urban Serv, Simion Drelciuc.

Acesta susţine că, de anul trecut, primăria a redus comanda privind măturatul străzilor de la şapte ori pe săptămână la de două-trei ori pe săptămână şi că, deşi în contract sunt prevăzute şi servicii de spălat străzile, nu au prea a avut comenzi din partea administraţiei locale în acest sens. „Noi am solicitat la revenirea la frecvenţa de măturare anterioară, poate nu atât din punct de vedere al concentraţiei prafului în aer, cât al esteticii şi curăţeniei oraşului. Una e să dai cu aspiratorul zilnic şi alta la două-trei zile”, a mai spus Simion Drelciuc.

În replică, primarul Cătălin Flutur a declarat că frecvenţa măturării străzilor este o falsă problemă. „Pe această logică înseamnă că la Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti sau Ploieşti, care sunt în faţa noastră în clasament, înseamnă că se mătură o dată pe săptămână sau mai rar. Nu cred că asta e principala cauză”, a declarat primarul, adăugând că de curăţenia în oraş răspunde viceprimarul Cosmin Andrei.

Acesta a precizat că s-a redus frecvenţa măturatului doar pe arterele secundare şi acolo unde nu există asfalt. „Pe arterele principale nu s-a redus activitate de salubrizare, ci doar pe arterele secundare, unde, dacă activitatea este bine făcută nu se impune a se mătura în fiecare zi”, a declarat Cosmin Andrei. Acesta a avansat ca posibilă sursă de particule de praf numărul însemnat de străzi neasfaltate din municipiu, precum şi gropile din carosabil, care nu sunt plombate cu celeritate. Viceprimarul susţine că va da ordin pentru spălatul străzilor, în special pentru Pietonalul Unirii, dar că sunt probleme cu maşinile parcate pe carosabil, lângă borduri, unde nu se poate interveni mecanic, ci doar cu târnurile, iar această activitate nu este tocmai eficientă. Mai mult, acesta susţine că orice activitate în plus a Urban Serv trebuie plătită, iar noi „ne gândim, când stabilim taxele, şi la gradul de suportabilitate al cetăţenilor”.

 

Aglomerări urbane şi industriale mai puţin poluate

 

De remarcat că în topul poluării cu pulberi PM 2,5, în faţa Botoşaniului, sunt aglomerări urbane sau industriale importante sau localităţi aflate în Câmpia Română, expuse mai mult poluărilor cu pulberi.

Cel mai poluat oraş este Iaşi cu o medie anuală de 27 µg/m³, cu două puncte peste media admisă în România. El este urmat de Cluj-Napoca – 21,4  µg/m³, Braşov – 21,3 µg/m³, Bucureşti – 20 µg/m³ şi Ploieşti  19,4 µg/m³. De asemenea, în faţa Botoşaniului se află şi Suceava, staţia meteo de la Scheia măsurând o medie a PM 2,5 pentru anul trecut de 17 µg/m³.
Şi totuşi, sunt aglomerări urbane sau industriale care stau mai bine decât noi la acest capitol. Este vorba de Oradea (14,7 µg/m³), Bacău (14,6 µg/m³), Satu Mare (14,4 µg/m³), Râmnicu Vâlcea (14 µg/m³), Galaţi (13,1 µg/m³) şi Brăila (12,5 µg/m³) sau Constanţa (12,4 µg/m³).

La nivel european cele mai poluate regiuni cu pulberi PM 2,5 sunt Lukavac (Bosnia) – 55,6 µg/m³, Živinice (Bosnia) – 54 µg/m³, Tetovo (Macedonia) – 44,6 µg/m³, Tuzla (Bosnia) – 43,1 µg/m³ şi Jaworzno (Polonia) – 38,9 µg/m³.

Cele mai puţin poluate oraşe europene sunt: Bredkälen (Suedia) – 3 µg/m³, Húsavík (Islanda) – 3,1 µg/m³, Santana (Portugalia) – 3,4 µg/m³, Grundartangi (Islanda) – 3,7 µg/m³ şi Kuopio (Finlanda) – 3,9 µg/m³. Cu excepţia Kuopio, care este un oraş apropiat ca mărime de Botoşani, celelalte sunt localităţi mici, cu puţină interacţiune a omului asupra mediului.

 

De ce sunt periculoase aceste particule

 

PM 2,5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie detectabile în aer în special în oraşele mari. „2,5” se referă la dimensiune şi indică o particulă de maxim 2,5 microni, adică foarte fină, care pătrund adânc în plămâni. Aceste particule sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate „ucide”, iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar. De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire. Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine creşte mortalitatea şi riscul de boli cardiovasculare.

 

 

 

Apreciază calitatea articolului

10 VOTURI - MEDIE: 3,30
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...