1 × two =

A password will be e-mailed to you.

Posibilităţile financiare reduse ale multor botoşăneni îi împiedică să ţină pasul cu civilizaţia şi cu normele europene în ce priveşte racordarea locuinţelor la reţelele de apă şi canalizare. Situaţia se înregistrează nu numai în localităţile rurale, ci şi în unele zone ale municipiului Botoşani. O demonstrează datele centralizate de oficialii Nova Apaserv vizând numărul contractelor realizate în zonele unde au fost extinse aceste reţele. „Marea noastră problemă este în zonele unde locuiesc, de regulă, pensionari. Extinderea reţelei de apă era aşteptată, însă unii botoşăneni ne-au spus că nu sunt interesaţi de canalizare, pentru că nu au baia amenajată în casă. Singura salvare a noastră a fost în momentul în care au început să vină copiii în concediu şi, în urma discuţiilor cu părinţii, pe unii au reuşit să-i convingă să se racordeze”, a declarat Doru Ciubotariu, manager de proiect pe municipiul Botoşani.

Oficialul a dat ca exemplu zona Tulbureni, acolo unde, în momentul efectuării lucrărilor, unii botoşăneni au refuzat chiar să fie realizate în dreptul casei lor căminele aferente. „În acest moment, faţă de anul trecut,  stăm mai bine. Astfel, pe apă, din 422 de branşamente câte am făcut pe proiectul nostru, numai 318 au contracte în acest moment, reprezentând 75%. Pe canalizare, din 334 de branşamente realizate, sunt 246 de contracte, respectiv 74%”, a explicat Doru Ciubotariu.

Tot în cartierul Tulbureni sunt case noi unde nu locuieşte nimeni şi unde de doi ani, de când a fost dat în funcţiune sistemul, se înregistrează consum zero.

Astfel, dacă pe străzile Aluniş, Tulbureni şi Macului, la toate racordurile realizate sunt şi contracte, alta este situaţia pe strada Prunului (24 racorduri – zero contracte), Crizantemei (18 racorduri – zero contracte) şi Pajiştei (26 racorduri – zero contracte).  Pe cele trei străzi nu sunt contracte nici la reţeaua de apă.

 

Servicii refuzate de pensionari

 

În altă zonă a municipiului, pe străzile perpendiculare pe strada Împărat Traian, foarte mulţi botoşăneni aşteptau să se realizeze reţeaua de canalizare, nu neapărat pentru că doreau să se racordeze, ci gândindu-se că, având aceste reţele, vor fi asfaltate şi străzile. Şi în aceste zone, reticenţi la încheierea de contracte au fost tot pensionarii, aceştia motivând că nu dispun de banii necesari pentru aceste lucrări, respectiv pentru plata facturilor ulterioare.

Taxa de branşament este în general mică, de câteva zeci de lei, realizarea efectivă a branşamentului ajunge, pentru o distanţă de până la zece metri faţă de reţeaua publică, între 1.200 şi 2.000 de lei.

„Pe municipiul Botoşani nu stăm rău, într-un an tindem să ajungem la 90%, însă în mediul rural nu cred că vom ajunge la acest procent în privinţa contractelor. De regulă, mulţi pensionari nu mai au puterea de a se gândi să-şi facă baie, sau bucătărie cu chiuvetă”, a arătat Doru Ciubotariu.

 

Angajamente ireale la nivel european

 

Potrivit oficialului, multe angajamente luate la nivel european nu ţin cont de situaţia reală din România. „Pe proiectul pe municipiu trebuie să ajungem la 90% grad de racordare, iar pe următorul proiect, prin POIM, gradul de racordare trebuie să fie de 98%. De unde? Câţi dintre tinerii plecaţi mai revin în Botoşani?”, a întrebat managerul de proiect.

Cristina Panait, director executiv în cadrul Nova Apaserv, a explicat că autorităţile publice locale ar trebui să sprijine operatorul şi să organizeze întâlniri cu cetăţenii pentru ca aceştia să conştientizeze că trebuie să se racordeze. „Nu este normal ca unii cetăţeni să ceară doar contract pe apă potabilă, pentru că în momentul în care noi am asigurat această facilitate, suntem obligaţi, conform legii, să încheiem şi contract pe canalizare. Adică apă fără canal nu se poate”, a afirmat Cristina Panait.

 

Refuzurile vor fi sancţionate cu amenzi

 

Luna trecută, Ministerul Dezvoltării a trimis o circulară în care se arată că persoanele care au acces la canalizare vor fi obligate să se branşeze la această reţea. Primarii trebuie să întocmească o listă cu persoanele fizice sau juridice care nu s-au branşat la sistemul de canalizare, iar lista va fi trimisă Gărzii de Mediu, instituţie care va da, în primă fază, un avertisment, urmat de amendă, dacă problema nu se rezolvă în trei luni. Cetăţenii care încă mai au WC-ul în curtea casei riscă amenzi ce pot ajunge până la 4.000 de lei.

România este foarte aproape de declanşarea procedurii de infringement, deoarece nu s-a reuşit ca până la 31 decembrie 2018, toţi locuitorii din aşezările mai mari de 2.000 de locuitori să aibă gospodăriile branşate la canalizare. Declanşarea infringementului presupune plata unor penalităţi zilnice de sute de mii de euro, existând riscul returnării fondurilor europene primite pentru construirea sistemelor de canalizare.

În judeţul Botoşani, conform recensământului din 2011, existau aproximativ 175.000 de gospodării, din care doar 64.000 aveau apă şi closet şi aproximativ 100.000 aveau WC-ul în fundul curţii. Alte 10.000 nu aveau niciun fel de WC.

 

 

Apreciază calitatea articolului

3 VOTURI - MEDIE: 5,00
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...