Judeţul Botoşani a fost printre primele din ţară care au beneficiat de o finanţare europeană privind managementul integrat al deşeurilor, dar aceasta a fost gândită total anapoda şi chiar dacă acum suntem daţi de exemplu la nivel naţional, alături de Covasna, Bistriţa-Năsăud şi Argeş, ca fiind un model de bune practici în domeniul mediului, situaţia este roz doar pe hârtie, pentru că în realitate are culori foarte închise, care tind spre negru. Avem depozitări necontrolate pe întreaga suprafaţă a judeţului, spaţii de stocare temporară a căror autorizaţie de mediu a expirat de ani buni, iar autorităţile nu au nici o soluţie pentru ele, depozite neconforme a căror activitate a fost sistată, dar nu au fost închise, iar groapa de gunoi de lângă Botoşani, pentru închiderea căreia s-au plătit milioane de euro, o ia uşor, uşor la vale.
Colectarea selectivă rămâne un vis
În prezent, colectarea selectivă e un vis, pentru că la depozitul de la Stăuceni deşeurile sunt duse amestecat de toţi operatorii din judeţ şi chiar şi atunci când sunt duse selectiv angajaţii Diasil susţin că sunt neconforme şi le cataloghează ca gunoaie municipale. Acest lucru este reclamat de mai toţi operatorii din judeţ şi susţinut cu subiect şi predicat de către Ovidiu Aparaschivei, directorul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Ecoproces” Botoşani.
„Am avut o problemă pe Săveni (n.r. – miercurea trecută). Am început colectarea cu saci pe zona Săveni. Când a ajuns operatorul de colectare la Staţia de transfer i s-a dat neconform pentru că plasticul e în saci. Nu se poate aşa ceva, atâta timp cât şi legea spune că se face colectare cu saci. Nu se poate face colectare PET cu PET! Operaţiunea aceasta se face la staţia de sortare”, a reclamat Aparaschivei.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Botoşani, care s-au transformat în apărătorii Diasil, susţin că deşeurile sunt considerate colectate selectiv dacă au un grad de „impurităţi” mai mic de 20%. „Dacă nu au 80% plastic nu poate fi considerat deşeuri colectate selectiv. La Diasil sunt şi camere video şi putem să verificăm”, a declarat Liviu Toma, vicepreşedintele CJ şi fost director adjunct al Urban Serv, respingând acuzele venite dinspre foştii săi colegi.
Staţie de selectare folosită ca decor
Pe de altă parte, staţia de selectare de la depozit nu este pusă în funcţie, reprezentanţii autorităţilor susţinând că nu au „materie primă”, în sensul că ea sortează doar gunoiul selectat. „Face sortare din deşeul deja colectat separat şi nu din tot deşeul. Se aleg pe culori PET-urile. Astea sunt toate staţiile de selectare de pe SMID”, a mai spus Ovidiu Aparaschivei, recunoscând că mai utilă ar fi fost o staţie de tratare mecanico-biologică (TMB).
Într-o astfel de staţie ajunge deşeul în amestec. Este turnat într-un ciur uriaş în care se sortează deşeurile mari, iar partea mai măruntă se pune în nişte straturi, care, timp de şase-şapte săptămâni, sunt amestecate, iar la final volumul deşeurilor scade cu 60%-65% prin evaporarea apei.
Proiectul iniţial SMID Botoşani nu a avut alocat prin finanţare bani pentru o staţie TMB. „Botoşaniului i s-a dat un depozit, închiderea a două gropi şi două staţii de transfer al gunoiului. Proiectul l-a făcut Bucureştiul, care a scos la licitaţie grupuri de judeţe. Noi am fost într-un grup cu Suceava, Vaslui, Olt şi Călăraşi şi niciunul nu are TMB. Singurul din zonă care are este Iaşul, pentru că el avea deja groapă făcută de Salubris şi având groapă banii s-au dus spre TMB”, susţine Aparaschivei.
Potrivit oficialului ADI „Ecoproces”, costul unei staţii de tratare mecanico-biologică ar ajunge la aproximativ zece milioane de euro, iar investiţia din fonduri europene ar putea fi făcută de autorităţile naţionale prin intermediul CJ-ului. Dar asta, abia după ce CJ-ul îşi va face Planul Judeţean de Gestionarea Deşeurilor, în baza căreia va putea solicita o nouă finanţare europeană.
„Oricând putem îmbunătăţim. Probabil peste 15 ani vom ajunge să ardem gunoiul. Vom face tuneluri de temperatură şi vom arde gunoiul”, a declarat Costică Macaleţi, preşedintele CJ Botoşani.
