Vieți în pericol pe șoselele județului

0

Județul Botoșani parcă e desprins din altă lume, fiind țintuit la nivelul Evului Mediu. Acum 161 de ani, după Unirea lui Cuza, era unul dintre cele mai importante târguri ale noului stat, dar în loc să evolueze, să se dezvolte, a rămas de căruță și asta pentru că a fost tăiat mereu de pe lista priorităților. Astfel, nici nu e de mirare că infrastructura rutieră a județului, cei peste o mie de kilometri de drumuri naționale și județene, este periculoasă, fiind ieșită din perioada de utilizare în siguranță și pune în pericol viața participanților la trafic, care sunt din ce în ce mai mulți.

 

Aproape 400 de kilometri de drumuri naționale

 

În categoria drumurilor naționale sunt incluși 398 de kilometri. Starea acestora este jalnică, fiind cu mici excepții un atentat la siguranța circulației. De departe cele mai grave situații se înregistrează pe drumurile Botoșani – limită cu județul Iași (DN 28B/E58) și Botoșani – Ștefănești (DN 29 D). Cele două sectoare de drum măsoară împreună aproximativ 90 de kilometri. Este vorba de 90 de kilometri de chin pentru șoferi, chin care, în ciuda promisiunilor politicienilor de toate culorile, nu se va sfârși prea curând. Aceste drumuri nu au mai fost modernizate de zeci de ani, deși, între timp, valorile de trafic au explodat, iar ele s-au degradat continuu.

 

Botoșani – Iași

 

 

DN 28B. Cunoscut ca drumul Botoșani – Iași, DN 28B se înscrie fără niciun efort la titlul de cel mai prost drum național din țară, unde concurează cu un alt drum din județul Botoșani. De aproape două decenii, nu a fost politician care să nu se laude că a găsit soluția și drumul va fi reabilitat, bineînțeles… „în curând”. Acest „în curând” parcă nu mai vine. Lucrările de modernizare pe sectorul Botoșani – Târgu Frumos au fost scoase de două ori la licitație, dar prima procedură a fost anulată, iar cea de a doua, care a început în urmă cu un an, este de mai bine de șapte luni în faza de evaluare financiară. Rezultatul licitației trebuia cunoscut acum patru luni, dar comisia de achiziții a solicitat prelungirea termenului de evaluare până la finalul lunii martie. Investiția, estimată la aproximativ 270 de milioane de lei, este bugetată, dar chiar dacă licitația se va termina în martie, în cel mai fericit caz, în acest an s-ar mai putea face proiectarea, astfel că execuția va rămâne pe anii 2021 și 2022.

 

Botoșani – Ștefănești

 

DN 29D. Drumul Botoșani – Ștefănești este cel care unește de fapt Uniunea Europeană de Moldova. Luptând cu DN 28B pentru titlul neoficial de cel mai prost drum din țară, acesta este de departe și cea mai proastă poartă de intrare în UE. Modernizarea celor aproape 50 de kilometri a fost licitată anul trecut și chiar dacă procedura s-a încheiat acum patru luni nu a fost semnat contractul de lucrări. Mai mult, liderului asocierii declarate câștigătoare cerându-i-se să-și prelungească polița de garanție până la finele lunii martie. Surse din cadrul Direcției Regionale Drumuri și Poduri (DRDP) Iași susțin că este puțin probabil ca investiția la acest drum să mai demareze în acest an.

 

Manoleasa – Rădăuți Prut

 

DN 24C. Mult timp, sectorul Manoleasa – Rădăuți Prut a fost singurul drum național de pământ din țară și din UE. Ca să se scape de acest stigmat, DRDP Iași a turnat o îmbrăcăminte asfaltică ușoară, care cedează mereu sub traficul greu din zonă pe care instituții ale statului, precum ISCTR, se fac că nu-l văd. Politicienii au promis că acest drum va fi modernizat, dar, în momentul de față, nu există nici măcar un proiect tehnic aprobat, darămite o licitație și o filă de buget prin care să se asigure finanțarea investiției.

Tot pe DN24C se înregistrează probleme și pe sectorul Ștefănești – Bădărăi. Aici, anul trecut, de la limita de județ și până la Ringhilești. DRDP Iași a început lucrări în regie proprie, deoarece pe cei aproape 12 kilometri nu a mai avut loc o intervenție de amploare în ultimele patru decenii.

 

Probleme și pe celelalte sectoare de drum

 

Probleme apar și pe celelalte sectoare de drum național. Pe DN 29, Botoșani – Săveni – Manoleasa, chiar dacă drumul a fost reabilitat, sunt porțiuni cu alunecări de teren care nu au fost rezolvate de mai bine de jumătate de secol. Aceeași situație se înregistrează și pe DN 29B, Botoșani – Dorohoi, unde, în plus, pe sensul de venire spre municipiul reședință de județ au apărut tasări și faianțări.

De asemenea, deși au fost recent reabilitați, cei 20 de kilometri de pe teritoriul județului, de pe DN 29A, Dorohoi – Suceava, sunt departe de standardele de drum bun și asta din cauză că asfaltul a fost turnat pe vechile dale de beton, iar planeitatea lasă de dorit. Același drum se continuă din Dorohoi până la Rădăuţi Prut, dar chiar dacă porțiuni bune au fost reabilitate în anii trecuți sunt sectoare pe care ai impresia că circuli pe un drum județean, fiind prost marcat și semnalizat. Nu puțini sunt kilometrii unde pământul a pătruns de pe acostament pe asfalt dând astfel o senzație de drum mai îngust.

 

Botoșani – Suceava, un drum decent

Singurele sectoare de drum cât de cât decente sunt DN29 (E58), Botoșani – Suceava, modernizat acum câțiva ani, dar pe care deja au început să apară probleme, nu însă foarte grave care să pună în pericol circulația, și cei câțiva zeci de kilometri din DN 29C, Cucorăni – Bucecea – Lunca, care au fost reabilitați în ultimii doi ani.

Situație ameliorată pe drumurile județene

Lucrurile au început să stea puțin mai bine la capitolul drumuri județene, investițiile din ultimii doi ani începând să se vadă. Astfel, din totalul de 652 de kilometri la nivelul județului, aproximativ 241, adică 37% sunt asfaltați. Din aceștia, peste 81% asigură condiții bune de circulație, 14% mediocre, iar 5% sunt în stare proastă. De asemenea, 266 de kilometri, adică 41% din rețeaua de drumuri județene, au o îmbrăcăminte asfaltică ușoară, adică un start subțire de asfalt, de câțiva centimetri, turnat peste structura drumului. Deoarece majoritatea covoarelor asfaltice au fost turnate în ultimii doi-trei ani, 50% dintre acestea se prezintă în stare bună, 17,4% sunt într-o stare mediocră, în timp ce aproape o treime (31,7%) sunt rele. Câteva sute de metri, situate dincolo de stațiile de betoane de la Bucecea spre Hânțești sunt de-a dreptul impracticabili, fiind distruși de mașinile ce deservesc balastiera de pe malul Siretului.

Marea problemă este că în secolul XXI mai avem peste 144 de kilometri de drum județean de pământ și piatră. Dintre aceștia, peste 90% au stare mediocră, în timp ce 6,4% sunt proaste. Într-o stare bună sunt doar 3% din drumurile de piatră, adică doar ceva mai mult de patru kilometri.

Per total, 51,5% din drumurile județene sunt bune, 32,3% sunt mediocre, iar rele și impracticabile sunt 16,2%.

 

Drumul strategic, marea problemă

 

Situația ar fi fost mult mai bună dacă Consiliul Județean ar fi realizat cea mai importantă investiție cu bani europeni din ultimele trei decenii, drumul strategic. Acesta ar fi adus la stadiul de foarte buni aproape 100 de kilometri de drum județean, care acum sunt incluși în categoriile „rea” și „mediocră”. Din acești 100 de kilometri, mai bine de 70 au îmbrăcăminte asfaltică, iar 30 sunt de piatră și pământ.

Din păcate, licitația pentru modernizarea acestor drumuri din sudul județului a eșuat de trei ori, iar acum CJ-ul vrea să scoată din nou drumul la licitație, împărțit în schimb în trei loturi, și cu o valoare care ajunge undeva la 100 de milioane de euro, una exorbitantă pentru un drum județean.

 

Nu sunt bani pentru drumurile de piatră

Șansele ca un drum județean să treacă de la piatră la asfalt sunt foarte mici în viitorul apropiat și ele sunt legate doar de primirea unor fonduri guvernamentale prin programe de genul PNDL. Dar nici aici lucrările nu merg așa cum ne-am dori, majoritatea proiectelor fiind întârziate, iar unele care ar fi trebuit să fie terminate deja, nici măcar nu sunt scoase din nou la licitație, după ce Tehnic Asist a renunțat la contracte. În cazul altor trei drumuri, Ibănești – Cristinești, Ionășeni – Mășcăteni și Vorona – Oneaga – Pădureni, stadiul lucrărilor nu depășește 30%.

+16 -0
se încarcă...