Învăţaţi cu scaunul de primar, ori cu cel de consilier sau de parlamentar, mai mulţi politicieni locali riscă să nu mai poată candida la viitoarele alegeri. Asta pentru că, pe 11 octombrie, Camera Deputaților a aprobat două proiecte de lege prin care li se interzice celor condamnați penal să mai candideze pentru funcții publice.
Deocamdată, cele două acte normative nu au fost promulgate și nici publicate în Monitorul Oficial pentru a produce efecte, însă ele au început să provoace deja valuri printre politicieni. Cert este că singurii care riscă să-și piardă dreptul de a mai candida sunt cei aflați sub puterea unei condamnări definitive.
Avocaţii acuză un joc de imagine
Dan Humelnicu, avocat în cadrul Baroului Botoșani și fost senator de Botoșani în legislatura 2008-2012 din partea PDL, este unul dintre cei care cred că totul se va rezuma la un joc de imagine. Fost membru al Comisiei juridice, Dan Humelnicu crede că inițiativele legislative ar fi mai mult „o temă electorală” decât o necesitate. „În primul rând, vorbim de legi doar în momentul în care acestea sunt publicate în Monitorul Oficial. Până atunci sunt simple discuții.
Pedepse accesorii pentru condamnați
În al doilea rând, în legislație există deja o serie de prevederi, acele pedepse accesorii, prin care condamnații se aleg cu interzicerea unor drepturi, printre care dreptul de a alege și de a fi ales. Iar instanțele fac uz de ele. Mai mult, în cazul infracțiunilor în legătură cu serviciul sau legate de exercitarea mandatului, instanța aplică din start pedepsele accesorii care merg până la interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat”, a spus Dan Humelnicu. În schimb, chiar dacă vor fi adoptate, interdicțiile de a mai candida nu pot fi aplicate decât pe viitor.
„În prezent, cei condamnați și care ocupă funcții nu pot fi afectați, întrucât la data validării mandatelor aceștia îndeplineau condițiile legale. Și mai trebuie spus un lucru – în materie penală, instanța aplică de fiecare dată legea favorabilă. Pe de altă parte, atunci când un ales este condamnat, electoratul reacționează imediat și îl sancționează pe cel în cauză”, susține Dan Humelnicu.
Primarul condamnat s-a făcut deputat
Doar că aceste așa-zise reguli nu sunt universal valabile. Iar cel mai bun exemplu este cel al primarului comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă. Trimis în judecată în decembrie 2009 pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual și uz de fals, Gireadă a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare.
Sentința a fost pronunțată pe 5 aprilie 2012, când instanța i-a stabilit un termen de încercare de 4 ani, pe durata căruia i-a interzis „exercitarea funcției de natura celei avute la momentul comiterii infracțiunilor”. Prin urmare, el nu a mai avut cum să candideze la alegerile locale din 2012, dar în schimb și-a depus candidatura la Parlament.
Așa se face că, în ciuda condamnării, Verginel Gireadă a prins un mandat de deputat, în timp ce soția lui a preluat funcția de primar. În plus, nu s-a demonstrat niciodată că votul electoratului ar ține cont mai mult de valorile morale, decât de cele materiale, mai ales atunci când la mijloc este vorba și de acordarea unor ajutoare sociale pentru nemuncă.
Lucruri lămurite de Curtea Constituţională
În urmă cu circa șase ani, parlamentarii au încercat să-i scoată basma curată pe aleșii condamnați penal cu suspendarea executării pedepsei. Atunci se discuta despre Statutul aleşilor locali, iar motivul invocat de parlamentari era că o condamnare cu suspendare nu reprezintă o condamnare la detenție în adevăratul sens al cuvântului. A fost nevoie de intervenția Curții Constituționale care a decis să o astfel de interpretare îi plasează pe aleșii locali deasupra legii și prin urmare inclusiv cei condamnați cu suspendare au început să fie eliberați din funcții.
„Fruntaşi” pe ţară de politicieni cu sentinţe
Aproape că nu există județ în țară în care să nu existe măcar un ales local condamnat penal. Ba mai mult, pe lista „penalilor” au figurat parlamentari, dar și foști miniștri. Iar județul Botoșani nu a dus lipsă de astfel de cazuri. Mai mult, la un moment dat, Botoșani era singurul județ în care un fost prefect și un fost președinte CJ au ajuns la pușcărie.
Astfel, dacă ar fi să se facă un top, pe primele locuri ar fi de departe Florin Țurcanu, fost parlamentar și fost președinte al CJ Botoșani, care a fost condamnat la 6 luni cu suspendare pentru fals și uz de fals, întrucât a susținut că trei consilieri locali și județeni ai PNL au fost excluși din partid. Pe baza falsului comis, consilierii și-au pierdut mandatele, deși legal încă erau membri ai partidului.
Susținătorul lui Gireadă își așteaptă sentința
Acum, Florin Țurcanu, cel care l-a susținut pe Verginel Gireadă pentru alegerile parlamentare din 2012, își așteaptă sentința definitivă într-un alt proces, în care a fost condamnat în primă instanță la 4 ani și 3 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență și spălare de bani. Pe locul 2 ar fi Alexandru Simionovici (PNȚCD Botoșani), condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, după o afacere cu buletine de vot.
La pușcărie a ajuns și Constantin Conțac, fost președinte al CJ Botoșani din partea PSD, care a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru efectuarea unor operațiuni financiare în situații de incompatibilitate, spălare de bani și fals în declarații. În judecată au fost trimiși și alți doi foști parlamentari, Neculai Rebenciuc (PNL) și Stelică Iacob Strugaru (PDL), pentru conflict de interese. În schimb, cel mai bun exemplu în această discuție este cel al primarului comunei Mihai Eminescu, Dumitru-Verginel Gireadă (PNL).
Condamnat cu mandat de deputat
Condamnat în 2012 la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, el a renunțat la funcție, dar a candidat la parlamentare și culmea a obținut un mandat de deputat. Asta pentru că judecătorii i-au interzis doar dreptul de a mai exercita funcția în exercitarea căreia a comis faptele, nu și dreptul de a mai candida.
Cert este că între timp, inclusiv în cazul Gireadă, a intervenit reabilitarea de drept, ori reabilitarea la cerere, astfel că niciunul dintre cei enumerați mai sus nu se mai află sub puterea vreunei condamnări. Prin urmare, chiar și în cazul aplicării celor două proiecte de lege adoptate de Camera Deputaților, toți ar putea candida fără niciun fel de restricții.
Majoritatea condamnaţilor rămân în funcţii
În județ există mai mulți primari sau consilieri condamnați, ori trimiși în judecată pentru diverse fapte. Ultimul condamnat este consilierul județean Liviu Hrimiuc (PNL), fost primar al orașului Darabani. În luna august, el a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru ucidere din culpă, după ce l-a împușcat mortal, în mod accidental, pe un văr de-al său, la o partidă de vânătoare. Sentința a venit după rejudecarea dosarului, însă nici de această dată hotărârea nu este definitivă. În cazul lui, noile legi nu s-ar aplica întrucât este vorba de o infracțiune comisă din culpă, nu cu intenție.
În luna februarie, însă, un consilier local din comuna Avrămeni, Valentin Haliuc, a fost condamnat definitiv de doi ani și trei luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice și conducere fără permis. Chiar dacă nu a fost vorba de o infracțiune legată de exercitarea mandatului, hotărârea instanței l-a lăsat pe consilier fără mandat. Anul acesta a fost trimis în judecată și fostul primar al comunei Mihălășeni, Gianin Loredan Buraga, în prezent consilier local, bănuit de abuz în serviciu.
Prejudiciu de 30.000 lei
La mijloc ar fi vorba de un prejudiciu de peste 30.000 de lei, sumă care s-ar fi plătit din banii publici pentru o lucrare care nu a fost efectuată niciodată. Dosarul a ajuns pe rolul Judecătoriei Săveni și a trecut de Camera preliminară, însă, până la pronunțarea unei sentințe definitive fostul primar beneficiază de prezumția de nevinovăție.
În schimb, în septembrie 2021, primarul comunei Concești, Costel Nazare, a fost găsit vinovat de conflict de interese și condamnat la șase luni de închisoare, cu interzicerea unor drepturi, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Doar că magistrații Curții de Apel Suceava au dispus amânarea aplicării pedepsei și a pedepselor accesorii, iar primarul a rămas în funcție.
Închisoare și pentru primarul din Frumușica
În octombrie 2020 și fostul primar al comunei Frumuşica, Constantin Rădeanu, a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare. El a fost găsit vinovat de instigare la infracţiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.
Instanţa i-a aplicat şi interdicţia de a candida la o funcţie aleasă sau de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. În martie 2019, și fostul primar al municipiului Botoșani, Cătălin Alexa, a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupţie privind fraudarea fondurilor europene.
El a fost găsit vinovat de abuz în serviciu contra intereselor publice şi conflict de interese după ce a semnat ilegal un contract de asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor de reabilitare a sursei şi a reţelelor de termoficare din municipiul Botoşani cu o firmă controlată de fratele său.
În noiembrie 2016 și fostul primar al comunei Nicșeni, Ioan Gaidur, a fost condamnat definitiv la 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.
