În această perioadă, subiectul la ordinea zilei este bugetul de stat. În aşteptarea votării acestuia în Parlament, edilii botoşăneni au în lucru mai multe variante, însă, cel mai probabil, problemele nu vor putea fi evitate. “Ne vom strădui să facem un buget cât se poate de echilibrat cu sumele pe care le avem. Investiţiile trebuie făcute, salariile sunt obligatorii. Am identificat surse de suplimentare a veniturilor, dar nu s-au votat în Consiliul Local şi deci vom fi nevoiţi să defilăm cu ceea ce avem.”, a declarat primarul Cătălin Flutur.
Potrivit edilului, scumpirile în lanţ înseamnă o presiune suplimentară pe bugetul local. „Simpla scumpire la apa rece înseamnă pentru noi o cheltuială mai mare. Am primit o adresă în care ni se spune că numai apa de ploaie (apa meteorică – n.r.) pe care trebuie să o plătim e cu o treime mai mare faţă de ce s-a întâmplat în 2017. Noi plătim cu un an în urmă. Vom avea de plătit undeva la peste două milioane de lei”, a explicat edilul.
Acesta a adăugat că, în dărnicia lui, Guvernul a transmis că primăriile se pot împrumuta de la Trezoreriei, cu dobânda fixată de stat, sau de la băncile comerciale, cu dobânzile rezultate în urma negocierilor.
„Avem posibilitatea să ne îndatorăm foarte mult, cât să ne acoperim aceste nevoi, dar doar pentru dezvoltare şi pentru proiecte europene. Ba mai mult de atât, că tot se vorbeşte de acel excedent bugetar. Avem un excedent de 14 milioane de lei, dar dacă noi nu încasam 16 milioane de lei câştigaţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, eram în deficit de 1,5 milioane de lei. Noi ţinem cu dinţii de banii ăia, ca să-i folosim ca şi confinanţări pentru proiecte europene, sau pentru proiecte de dezvoltare locală”, a mai spus primarul municipiului. Începând de anul trecut, s-au dat derogări, astfel că din excedentul bugetar se poate plăti şi subvenţia la energie termică. „Prin legea bugetului din acest an, ni se dă aşa o mare favoare, să cheltuim din acel excedent, care era doar pentru dezvoltare, să acoperim şi sumele pentru indemnizaţia persoanelor cu handicap şi asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap. Ei ne-au indicat nişte sume şi atunci dezvoltarea, când va fi dat drumul la proiecte, din ce o mai facem?”, s-a întrebat Cătălin Flutur.
