Soarta copiilor cu CES din învățământul de masă nu este nici pe departe una normală. Mii de copii cu cerințe educaționale speciale sunt integrați în învățământul de masă din Botoșani, însă măsurile ce ar trebui să completeze acest pas sunt ca și inexistente. Specialiștii care să-i sprijine pe elevii atipici lipsesc sau sunt foarte puțini, profesorii de la clasă nu sunt informați și nici formați pentru a lucra cu acești copii, astfel încât au de suferit toate părțile implicate în actul didactic: copiii cu CES, elevii fără CES, profesorii și părinții.
Situația reală a copiilor cu aceste tipologii de cerințe a fost analizată în cadrul primei dezbateri de politici publice a organizației județene a PLUS ce a avut loc duminică, 3 noiembrie, specialiști din diverse instituții explicând carențele sistemelor și propunând soluții. Au participat psihologi, logopezi, reprezentanți ai Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului, ai Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională, părinți, cadre didactice și reprezentanți sindicali.
200 de copii cu autism!
Starea de fapt în cifre arată că sunt câteva mii de copii cu CES integrați în învățământul de masă la momentul de față, însă modul în care se face incluziunea reală lasă mult de dorit. Cadrele didactice nu sunt informate asupra tipului de cerințe ale fiecărui copil, nu sunt formate și instruite pentru a ști cum să lucreze cu aceștia, astfel încât copiii să nu devină o povară pentru orele de curs, iar sarcinile educative să nu devină o povară imposibilă pentru copiii cu CES. Un exemplu relevant este cel al copiilor cu tulburări din spectrul autist, o explozie a numărului acestora fiind înregistrată la Botoșani, numărul acestora ajungând în momentul de față la 200, conform specialiștilor DGASPC. Micuții necesită adaptare individuală a terapiilor și a modalităților de lucru la clasă, sistemul didactic, părinții și mediul social fiind, de cele mai multe ori, nepregătit pentru a reacționa măcar acceptabil.
Modificarea legislației, care, spre exemplu, nu face diferență în examinarea copiilor cu CES la examenele naționale, angajarea personalului de specialitate care să sprijine profesorii, aplicarea procedurilor ce în școli există doar teoretic, formarea profesorilor, derularea unor campanii de informare a părinților privind diagnosticarea timpurie, variantele de terapie, școlarizare și sprijin sunt câteva dintre măsurile propuse.
Discuțiile au avut-o ca participantă și pe Daniela Carmen Paraschiv, reprezentanta a Consiliului Național Politici Publice al PLUS, cadru didactic în învățământul liceal bucureștean, care a împărtășit cu botoșănenii o serie de practici menite să faciliteze comunicarea celor implicați în gestionarea problematicii CES.
Documentul realizat în urma discuțiilor, incluzând problemele identificate și soluțiile propuse de specialiști, va fi înaintat autorităților județene și naționale din domeniul educației, în speranța că semnalele de alarmă și soluțiile propuse vor conta în viitoarele decizii din acest domeniu.
