O mărturie hotarnică din 10 iulie 1776, dată de vornicii de Botoşani în pricina de hotar dintre moşiile Băiceni – a lui Ioan Gioanu medelnicer – şi Curteşti, îl aminteşte ca stăpân al Curteştilor pe Costaşco Bran. Se menţionează o hotarnică veche, a Miclescului vel logofăt (este vorba despre Gavril Miclescu, fost şi mare vornic, ajuns la un moment dat stăpân al Băicenilor), în legătură cu care este chemat să dea mărturie Gheorghiţă Dămian, om bătrân ca de 70 de ani, „care au fost faţă când au hotărât logofătul Miclescu şi l-au şi bătut la toate sămnile ce scrie în hotarnica Miclescului ce au hotărât cu Ghiorghiţă Cârstiian din Curteşti şi cu alţi boieri” (foarte interesantă această pomenire a unui străvechi obicei românesc, acela de a aduce la hotarnice copii de vreo 10 – 14 ani (să nu uităm că de pe la 15 – 17 ani erau consideraţi apţi pentru a procrea şi a se căsători), care merg alături de hotarnici şi sunt bătuţi, probabil cu nuiaua, ori de câte ori se pune un semn de hotar, spre a ţine minte, peste ani, unde sunt acele semne şi a putea depune, astfel, mărturie).
Scăzând vreo 60 de ani, am obţine ca an al hotarnicei anul 1716. Într-adevăr, la 1 mai 1716, Gavril vornicul cel mare (Miclescu, n.ns.) hotărăşte locul său din Băiceni dinspre ceilalţi megieşi. Cu acest prilej depune mărturie şi soţia vornicului Gheorghiţă sân Crâstiian, „precum au apucat din bătrâni”, semn al originii sale locale şi tot atunci copilul Gheorghiţă Dămian, care a asistat la hotarnică, sigur nu din proprie voinţă, a fost bătut spre a ţine minte, bătaie prielnică dacă e să ne gândim că 60 de ani mai târziu depunea mărturie pentru acele hotare.
La 7 august 1801, Vornicia de Botoşani scria boierilor caimacami în legătură cu cercetarea împresurării hotarelor dintre moşiile Băiceni, a lui Zaharia Gioanu şi Curteştii spătarului Şerban Canano. La 27 septembrie 1805, paharnicul Ioan Tăutul dă mărturie la mâna lui Zaharia Gioanu asupra celor ce a constatat în legătură cu pricina de hotar dintre moşia Băiceni, ce era a lui şi Curteştii lui Dumitrache Crăstian ceauş.
După ce la 23 martie 1806, Alexandru Moruzi voievod poruncea adunarea megieşilor moşiei Băiceni, pentru „dezbaterea” hotarelor, o zi mai târziu el îi trimitea carte lui Constantin Crupenschi biv vel spătar, vornic de Botoşani, să meargă la faţa locului pentru a soluţiona conflictul de hotar dintre Zaharia Gioanu, stăpânul Băicenilor şi sulgerul Vasile Chiriac, ce avea Curteştii.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
