Miercuri seară, Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele centralizării tuturor proceselor verbale de la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Acesta nu pot fi însă validate, din cauza valului de contestaţii depuse la toate Birourile Electorale de Circumscripţie de reprezentanţii Partidului Mişcarea Populară. La Botoşani, contestaţia a fost depusă în cursul serii de luni şi vizează patru secţii de votare, din comunele Ripiceni, Mihălăşeni şi Santa Mare, în care PMP nu a obţinut nici măcar un singur vot, deşi formaţiunea politică a avut câte un reprezentant în fiecare secţie de votare de aici şi care ar fi susţinut că au votat candidaţii PMP.
Prin urmare, PMP cere renumărarea voturilor nule. Contestaţia a fost primită la Biroul Electoral de Circumscripţie Botoşani, însă a fost trimisă spre soluţionare Biroului Electoral Central (BEC) pentru o decizie unitară.
Căutări prin miile de voturi nule
În judeţ, peste 4.000 de voturi exprimate la parlamentarele de duminică au fost declarate nule, iar alte peste 3.500 au fost voturi „albe”. Ce se ştie până în prezent este că la nivelul judeţului Botoşani PMP a obţinut 3.525 de voturi la Camera Deputaţilor, ceea ce înseamnă 3,41%, iar la Senat 3.448 de voturi, adică 3,32% din totalul voturilor valabil exprimate.
Contestaţiile vin în contextul în care la nivel naţional PMP a obţinut 4,94% dintre voturi şi nu a atins pragul electoral de 5% pentru a accede în Parlament.
Rezultatele finale nu pot fi validate
Cum aceste contestaţii ale PMP nu au fost soluţionate, BEC nu poate valida rezultatele finale, iar din acest motiv întreg calendarul pentru învestirea noului Parlament a fost decalat. La nivel de judeţ, rezultatele nu se pot schimba, chiar dacă membrii BEC ar da verdict favorabil contestatarilor, dar trebuie să se aştepte soluţionarea acestui divergent. Abia apoi se va face repartizarea mandatelor, atât cele pline/ întregi, cât şi cele la redistribuire, astfel încât numărul de parlamentari să corespundă procentului obţinut de fiecare partid în urma scrutinului din 6 decembrie. Urmează validarea în instanţă şi înmânarea documentului oficial către senatorii şi deputaţii aleşi.
Mandate alocate după un algoritm alambicat
Mandatele de parlamentari sunt alocate în funcţie de voturile valabil exprimate primite de fiecare partid, doar că algoritmul este destul de alambicat. Astfel, voturile valabil exprimate pentru partidele parlamentare se adună şi se împart mai apoi la numărul de mandate de deputaţi, respectiv de senatori, în cazul judeţului Botoşani la şase şi respectiv trei (n.r. – judeţul Botoşani are alocate trei mandate de senator şi şase de deputaţi). Rezultatul reprezintă coeficientul electoral pe judeţ. Apoi, fiecărui partid i se repartizează atâtea mandate de deputaţi şi de senatori de câte ori coeficientul electoral pe judeţ se include la voturile primite pentru lista de deputaţi, respectiv de senatori.
În următoarea etapă intră în calcul voturile primite de partidele neparlamentare, care se adună şi se împart şi ele la partidele care au trecut de pragul electoral. „Resturile” de voturi rămase neutilizate se adună într-un aşa-zis „coş naţional”, unde se face o nouă redistribuire, în funcţie de numărul de mandate rămase nealocate. Ultima etapă este cea a negocierilor directe între partide, în funcţie de cota de reprezentativitate şi de restul de mandate rămase nealocate.
AUR reprezintă surpriza alegerilor
În urma aplicării algoritmului de calcul, raportat la numărul de voturi valabil exprimate în judeţ şi la voturile primite de fiecare formaţiune parlamentară, formula ce se preconizează este dominată de PSD, care va obţine un mandat de senator (Lucian Trufin) şi trei mandate de deputaţi (Marius Budăi, Dan Şlincu şi Constantin Neculai Pătrăuceanu), urmat de PNL cu un mandat de senator (Cristian Achiţei) şi unul de deputat (Costel Şoptică). Urmează apoi surpriza alegerilor, AUR, care conform previziunilor va obţine un mandat de senator (Dorinel Cosma) şi unul de deputat (Lucian Feodorov). Singura variantă neclară ar fi în cazul ultimului mandat de deputat, care se va juca la redistribuiri, în cărţi fiind USR PLUS, prin Andrei Drancă, sau a patra propunere de pe lista PSD, Alexandra Huţu.
Indiferent de varianta finală pentru ultimul mandat de deputat, mai bine de jumătate dintre cei nouă parlamentari care vor reprezenta judeţul în următorii patru ani sunt la primul mandat – Dan Şlincu (PSD), Constantin Neculai Pătrăuceanu (PSD), Dorinel Cosma (AUR), Lucian Feodorov (AUR) şi Andrei Drancă sau Alexandra Huţu (USRPLUS sau PSD), iar cealaltă jumătate au făcut parte şi din actualul parlament – Lucian Trufin (PSD), Marius Budăi (PSD), Cristian Achiţei (PNL) şi Costel Şoptică (PNL).
Schimbare importantă în structura politică botoşăneană
Alegerile parlamentare din acest an au adus o schimbare importantă în structura politică botoşăneană. Deşi a câştigat detaşat alegerile parlamentare din judeţ, cumulând aproape jumătate din sufragii, PSD ar pierde trei parlamentari sau doi, dacă la redistribuiri intră Alexandra Huţu. Astfel, în urma alegerilor din 2016, PSD a obţinut două mandate de senator din cele trei alocate judeţului (Lucian Trufin şi Doina Federovici) şi cinci de deputaţi din cele şase (Tamara Ciofu, Mihaela Huncă, Marius Budăi, Răzvan Rotaru şi Costel Lupaşcu). Acum însă, a obţinut numai patru, diferenţa plecând practic spre AUR şi USR. Asta pentru că, raportat la 2016, PNL rămâne tot cu doi parlamentari, la fel ca în legislatura actuală.
Reguli pentru validare
Potrivit legii, după comunicarea rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare, trebuie să se treacă la validarea noilor mandate.
Noul Parlament rezultat se întruneşte la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Asta ar însemna până la Crăciun, dar lucrurile ar putea fi grăbite având în vedere că mandatul actualului Parlament expiră pe 21 decembrie. Tot potrivit legii, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi dintre mandatele de deputaţi şi senatori şi după depunerea jurământului de către aceştia, după cum se arată în regulamentele celor două camere.
VIITORII PARLAMENTARI DE BOTOŞANI
CAMERA DEPUTAŢILOR
– Marius Budăi (PSD), 48 de ani, economist, fost ministru al Muncii, în prezent deputat în Parlamentul României (un mandat)
– Dan Constantin Şlincu (PSD), 48 de ani, economist, fost prefect, în prezent director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani
– Constantin Neculai Pătrăuceanu (PSD), 44 de ani, jurist, director comercial la o companie privată
– Costel Şoptică (PNL), 53 de ani, profesor, în prezent senator în Parlamentul României (două mandate – unul de deputat şi unul de senator)
– Lucian Feodorov (AUR), 78 de ani, inginer, fost subprefect în perioada 1996 – 2000
SENAT:
– Lucian Trufin (PSD), 44 de ani, este de profesie inginer, a lucrat în privat, iar în prezent este senator în Parlamentul României.
– Cristian Achiţei (PNL), 51 de ani, este inginer constructor drumuri şi poduri. A lucrat în domeniu, a fost vicepreşedinte al CJ, iar în prezent este deputat în Parlamentul României (un mandat)
– Dorinel Cosma (AUR), inginer, director General la Grupul de firme XANDOR
MANDATUL CARE ESTE SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII
-Alexandra Huţu (PSD – Camera Deputaţilor), 32 de ani, absolventă de Drept şi Administraţie publică, fost director în Cancelaria prefectului
-Andrei Drancă (USRPLUS – Camera Deputaţilor), 35 de ani, inginer geodez, tehnician topograf în Iaşi, administrează propria firmă de cadastru.
