Numită și tratată în fel și chip (în sensul rău, firește!) țărănimea română a fost de-a lungul istoriei, un adevărat stat paralel întemeiat pe niște principii și reguli care pot fi regăsite în coduri și legi care au stat (și nu mai stau, din păcate!) la baza statului actual eșuat pe trei sferturi. Dacă celelalte pături sociale erau la cheremul dregătorilor zilei, țăranul român, în sărăcia și cinstea lui nu depindea decât de Dumnezeu care îi dăruia coltucul de pâine, ploaia salvatoare sau ucigașă, sănătatea sau boala. Relația lui cu autoritățile era una extrem de simplă atâta vreme cât în țară era pace: știa că din sărăcia lui trebuie să dea unora pentru a-și propăși bogăția. Nu depindea cu absolut nimic de dregători. Din contră, ei, mai marii zilei erau la cheremul lui deși aparent el, țăranul român era sărac lipit și nu avea ce să le ofere. Catastrofa care îl îngenunchea uneori pe țăranul român era una singură și nu provenea de la divinitate ci de la ocârmuitorii lacomi, proști, ambițioși sau nătângi: războiul. În caz de război, țăranul era așezat de către capetele încoronate în prima linie adică acolo unde săgeata, sabia, glonțul sau ghiuleaua inamicului nu prea își rata ținta. Că doar nu erau nebuni să-și arunce în măcel odraslele, neamurile, prietenii sau alți marțafoi care se scălămbăiau printre zidurile cetăților. Dar nu teama de moarte îl … omora pe țăran ci urmările lui întrucât după orice bătălie, feciorii și ceilalți oșteni proveniți din țăranii în putere dispăreau, lăsând coarnele plugurilor pe mâinile femeilor sau ale copiilor. Lipsa forței de muncă datorată deselor războaie era cruntă, de multe ori domnitorii autohtoni populând anumite zone cu prizonieri (în caz de izbândă pe câmpul de luptă!), așa cum a făcut Ștefan cel Mare care a umplut valea Siretului inferior cu poloni, ucraineni sau lipoveni. Cum însă ai noștri românași erau de multe ori ciuca bătăilor din cauze obiective (stat mic contra dușman puternic) sau subiective (alianțe gândite și alese prost) e limpede că pe lângă celelalte necazuri pricinuite de război se adăuga și acesta al depopulării care avea efecte extrem de negative asupra nației, a societății și devenea de multe ori proiect de țară tratat cu toată seriozitatea de către ocârmuitorii zilei. Faptul că astăzi țărănimea a dispărut ca entitate de pe teritoriul României nu se datorează nici războaielor, nici molimelor ci politicilor fără noimă pe care le-au pus în practică niște netoți cocoțați în funcții înalte pentru care singura direcție de acționare a fost banul. Nu a mai contat nimic, nici patriotism, nici datorie, nici credință în Dumnezeu, nici omenie până la urmă ci doar foșnitul bancnotelor care le-a strepezit conștiințele și sufletele. Dispărând țărănimea au dispărut două repere extrem de importante pentru orice popor. În primul rând nu mai are cine să … ne tragă ciubotele vorbele unui mare țăran român Ion Creangă adică forța de muncă autohtonă a fost eminamente alungată afară sau ucisă aici, în țară. În al doilea rând, odată cu dispariția țăranului român a dispărut noțiunea de independență față de autorități, întrucât acesta trăia și se descurca de sute și sute de ani cu ceea ce îi oferea glia de care se simțea atât de atașat. Până și Ceaușescu ura această clasă socială întrucât nu o putea șantaja nici cu închiderea unui robinet, nici cu tragerea unui heblu și nici cu austeritatea rămasă proverbială din magazinele comuniste. Din păcate, politica lui de distrugere a satelor a fost continuată și perfecționată de călăii nației Iliescu, Constantinescu, Băsescu, Iohannis sau grupările infracționale coordonate de către ei, numite PSD, PNL, PDL, UDMR, UNPR, ALDE și tot neamul lor de parveniți trădători care au pus umărul la dispariția unei clase sociale ce nu stătea cu capul în țărână decât la propriu fiind extrem de greu de șantajat politic așa cum este astăzi o altă clasă, nou apărută, care depinde în tot și în toate de pixul celor înșirați mai sus, clasa numindu-se „bugetari” cu subclasele ei, bugetari fraieri și bugetari de lux. Cu o așa schimbare în zona socială, România este condamnată la dispariție întrucât eternitatea s-a născut la sat și nu prin birourile administrațiilor locale și centrale acolo unde efemerul ține maximum patru ani. Sau poate mai mult, dacă cei pomeniți mai sus își dau mâna întru slava și bunăstarea lor. Nu a României!
Țărănimea efemeră de azi… – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Minuni versuri surprize – Dumitru MONACU, scriitor
Aproape sigur, în istoria locurilor în care ne ducem existențele, Valeriu Iftime nu va rămâne ca nabab, afacerist de frunte sau ca profesionist desăvârșit...
Editorial
Altfel de validare – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Să ignorăm pentru câteva clipe rezultatele alegerilor și să ne concentrăm pe ceea ce se întâmplă în România mai mult sau mai puțin educată....
Editorial
Norocul în politică – George LAZĂR, director
Sunt uneori momente în care, în pofida evidenței, par să se fi aliniat stelele. Un astfel de moment pare să fi prins și doctor...
Editorial
Un semn de care trebuia să ținem seama – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Faptul că în ajun de alegeri la Dedeman a avut loc un dezastru merită o analiză cu totul aparte. Se spune că o bombă...
Editorial
Analize, concluzii și … DDT – Dumitru MONACU, scriitor
După o lungă perioadă de convulsii, icnete, sudalme și circ ieftin, iată că febra electorală este, momentan, pe punctul de a se stabiliza. Va...
Editorial
Vrem actele pe fondurile de campanie – Virgil COSMA, jurnalist
Mare lucru nu se va schimba pe plan local după alegerile de ieri. În primul rând, printr-o anomalie legislativă strigătoare la cer - respectiv...
Editorial
Manevrele de campanie duc la alegeri greșite – Cătălin MORARU, redactor șef
Conform cercetărilor, foarte puțini oameni își schimbă opțiunea de vot în timpul campaniei electorale, mai puțin de 10%. E și normal să fie așa,...
Editorial
Trei cauze și toate trei… – Dumitru MONACU, scriitor
Faptul că Primăria Văculești a primit de la CJ, din fondul de rezervă al județului, o sumă mare de bani (peste 300 mii lei)...
Editorial
Gonflarea gogoșii – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Aflată pe ultima sută de metri, campania electorală a atins culmi de ipocrizie maximă. Ipocrizia nu e un ingredient neașteptat; suntem obișnuiți cu așa...
Editorial
Apocalipsa celor patru cavaleri – Dumitru MONACU, scriitor
Chiar din debutul acestor rânduri fac precizarea că tema editorialului de azi nu are vreo legătură cu religia sau cu cea de-a șaptea artă....
Editorial
Să fie vorba de bomboanele de pe coliva democrației? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Au mai rămas doar câteva zile până la alegerile comasate și țara e cuprinsă de o efervescență greu de imaginat. În mai toate localitățile,...
Editorial
Campania pentru stagnare – Virgil COSMA, jurnalist
O campanie mai lipsită de conținut nu țin minte să fi avut în noua noastră democrație care - iată, târâș-grăpiș, cu toate sincopele ei...
Editorial
Corciturile politice și conflictele lor – Dumitru MONACU, scriitor
Înghiontelile, îmbrâncelile și acea parodie de sumo dintre doi mameluci de sorginte liberală surprinse de o cameră de luat vederi amplasată pe unul din...
Editorial
Vinovați, dar și plătiți – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Tragicele evenimente din ultimele zile, petrecute atât în județ cât și în restul țării demonstrează fără doar și poate că implicarea autorităților în protejarea...
Editorial
Cele două majorități – Dumitru MONACU, scriitor
Tare îmi vine uneori, când îi aud pe unii politicieni afirmând că electoratul este cel mai în măsură să le aprecieze „calitățile” lor de...
Editorial
Lecția otomană – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Acum ceva zile, Marcelașul cel Viteaz a tras o fugă în Turcia, de unde a venit cu ceva vești bune: românii nu mai au...
Botoșani
cer senin
23.8
°
C
25.4
°
23.2
°
53 %
2.8kmh
1 %
Dum
26
°
lun
26
°
mar
28
°
mie
32
°
joi
23
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Nici nu știi, la vremea asta, și îți dai seama abia când te întorci la mașină că e vremea culesului.
EDITORIAL
Aproape sigur, în istoria locurilor în care ne ducem existențele, Valeriu Iftime nu va rămâne ca nabab, afacerist de frunte sau ca profesionist desăvârșit...
EPIGRAMA ZILEI
Pleacă ăștia, nu-i problemă
Însă eu am o dilemă :
Oare ăia care vin
Or să fure mai puțin?
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...