În Ajunul Bobotezei se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Potrivit canonului 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei, în Ajunul Bobotezei se ajunează total. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbătă, nu se ţine post negru.
Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. Astăzi, creștinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare.
Credincioșii gustă din Agheasma Mare timp de 8 zile de la Bobotează, până pe 14 ianuarie inclusiv, când se încheie praznicul cu slujbele şi cântările Bobotezei, dar şi în zile de post, la îndemnul duhovnicului.
Sfântul Teopempt
A fost episcop şi a trăit la sfârșitul secolului al III lea, în vremea împăratului Diocleţian. Pentru că a mărturisit că Hristos este Fiul lui Dumnezeu a fost aruncat într-un cuptor cu foc, i s-a scos un ochi şi i s-a dat otravă. A rămas în viaţă după toate aceste chinuri şi l-a convertit la creștinism pe vrăjitorul Teona. Pentru că nu au lepădat credința în Hristos, lui Teopempt i s-a tăiat capul, iar Teona a fost îngropat de viu.
Noi nu trebuie numai să iertăm, ci să și uităm; că așa, întreaga rană a sufletului nostru trebuie vindecată. Precum turbatul niciodată nu simte odihnă, așa și acela, care nu uită vătămarea suferită, ci totdeauna o amintește, niciodată nu va putea avea pacea cea adevărată, pe cât el adeseori pomenește cuvintele sau faptele vătămătorului său.
Iar dacă tu tot gândești la răzbunare, te chinuiești mai întâi pe tine însuți. Mânia ta este pentru tine însuți o unealtă de schingiuire și îți sfâșii măruntaiele tale. Și cine poate fi mai nenorocit decât un om, care de-a pururea este mânios? Îndată ce el îl vede pe vrăjmașul lui, ba încă dacă vede numai haină sau casa lui, această vedere îl chinuiește și îi adaugă o adâncă rană peste rană. Dar pentru ce ne necăjim și ne chinuim? Chiar dacă n-ar amenința iadul pe cei neîmpăcați, singure muncile lăuntrice, ce se pricinuiesc prin răzbunare, ar trebui să ne îndemne a ierta pe cei ce ne-au vătămat, dar fiindcă afară de această muncă, încă și pedepsele cele veșnice așteaptă pe cei neîmpăcați, apoi ce este mai fără de judecată decât a-și găti cineva chinul și aici și în cealaltă viață, a se nenoroci și aici și dincolo, numai să se răzbune asupra vrăjmașului său? (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Preot Olivian SANDU
