Aproape orice român știe că în țărișoara noastră, între școală și politică nu există o relație foarte prietenoasă. Astfel, generațiile născute în secolul trecut consideră, pe bună dreptate, că lipsa unor studii adecvate și absolvite la timpul lor este un handicap destul de mare pentru un politician. Și totuși, mersul lumii, realitatea din jur încep să îi contrazică din ce în ce mai mult pe susținătorii politicienilor care au ros băncile facultăților. În acest sens se pot consemna două perioade distincte, prima dintre ele constând în epoca diplomelor de carton sau a fabricilor de diplome, așa cum au fost botezate o puzderie de unități de învățământ, pasămite universitar, care au apărut după 1989. Această perioadă se caracterizează prin faptul că o sumedenie de politicieni avizi de mărire, dar limitați ca studii la o școală profesională sau cel mult un liceu obscur, au obținut, contra cost, diplome universitare în special de juriști sau economiști. Aceste diplome bineînțeles că nu au fost folosite niciodată pe piața muncii libere, adică la privat, ci doar în CV-uri sau în funcții bine plătite la stat. Ba mai mult, unii au plusat, cumpărându-și cu bani grei diplome de masterat sau chiar de doctorat. Am ajuns astfel țara cu cei mai mulți doctori pe metru pătrat din UE, fapt care ar fi trebuit să reprezinte pentru noi, românii de rând, un motiv de laudă și mândrie. Din păcate, respectivii „doctori” nu sunt primiți nici ca spălători de dușumele sau ușieri la conferințele, întâlnirile internaționale sau dezbaterile științifice axate pe profilul care a reprezentat baza doctoratelor lor. Și ca tacâmul să fie complet, pe lângă puhoiul de doctori a apărut o gașcă de profitori și în zona militară. Astfel, au fost făcuți generali la apelul bocancilor o mulțime de ofițeri superiori care în afară de susținerea din mediul politic, nu au avut alte „calități”. Așadar, prin impostură, am devenit țara cu cei mai mulți doctori și generali din UE. Eficiența, aportul acestor moluște la dezvoltarea nației nu tinde spre zero ci sub zero întrucât prin „foncțiile” lor nu ne ajută cu absolut nimic în schimb, papă bani berechet de la buget. Și pe perioada de activitate și după, la pensionare. Din păcate sau din fericire, această perioadă a imposturii pare să piardă teren întrucât, în ultima vreme, românii nu se mai simt foarte deranjați de faptul că X sau Y, politicieni de top, stau cam prost cu școala. Astfel, Marcel Ciolacu sau Elena Lasconi, ambii cu ceață la mal prin actele de studii, candidează, iată, pentru funcția supremă în stat. „Au școala vieții!” – spun unii, readucându-ne în memorie faptul că nici Ceaușescu nu a fost prea școlit și a făcut atâtea și atâtea pentru români. Oricât de mult s-ar strădui cineva să explice noului val că pe vremea lui nea Nicu se lucra șapte din șapte zile și că banii tot nu ajungeau iar azi se trăiește cel mai bine de când există nația asta pe pământ, nu va avea câștig de cauză. Drept urmare, lipsa studiilor în cazul politicienilor a început să fie privită cu multă îngăduință, în unele cazuri chiar cu simpatie. Și astfel, încet-încet se face trecerea de la prima perioadă de care aminteam mai sus, la cea de-a doua, când liderii politici sunt apreciați doar după discurs și nu după ce știu sau ce fac. Principalul pretendent la Cotroceni, Marcel Ciolacu, a înțeles perfect acest lucru și prin discursurile aplicate pe care le susține în fața camerelor de luat vederi sau a mulțimilor, președintele PSD nu spune altceva decât ceea ce vor oamenii să audă. Astfel, Ciolacu a ajuns la faza că doar unui procent extrem de mic de români îi mai pasă când și dacă și-a luat bacalaureatul. La fel se întâmplă și în cazul Elenei Lasconi, facultatea obscură pe care ea ar fi absolvit-o nu reprezintă nici cel mai mic impediment în cariera politică. Ne aflăm așadar la debutul unor noi vremuri. Niște vremuri caracterizate prin cu totul alte caracteristici decât cele cu care eram noi obișnuiți. Vorbesc, evident, de generațiile născute în secolul trecut sau, mai exact, până la farsa din decembrie 1989. Mașina cu care călătoresc aceste generații merge tot înainte în timp ce drumul deja a apucat-o în lateral. Că o fi stânga, că o fi dreapta, habar nu am. Cert este că unul din primele semne ale acestui nou traseu constă în indiferența la esență și mersul după fenta vorbirii. Asistăm deci la o nouă politică a școlii și anume neglijarea ei, fapt care demonstrează inutilitatea actuală a școlii în politică. În România! Că în alte țări, nu prea cred să fie la fel…
Școala politicii și politica școlii – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Trei, Doamne, și toate trei! – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Este evidentă și vizibilă din avion falia ideologică apărută de câțiva ani, între români. Foarte puțini compatrioți se situează pe zona de echilibru. În...
Editorial
Sistemul unui joc periculos – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Părerea mea în legătură cu sondajele de opinie aduce cumva cu presupusa afirmație a lui Stalin: nu contează cine și cum votează, contează cine...
Editorial
Orașe construite din pix, pierdute de realitate – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
Conform unei vorbe de duh românești adaptată la vremuri și context, autoritățile au aflat ceea ce știa mai tot omul, și anume că mai...
Editorial
România te iubesc – Comune la stăpân – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Recenta nominalizare a Andreei Alecu Gireadă drept candidat la funcția de primar al comunei Mihai Eminescu mi-a adus în minte vorbele atât de pline...
Editorial
Școală fără orizont, copii fără viitor – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
Chiar dacă elevii sunt în vacanță, problemele sistemului de educație nu și-au luat concediu, prin urmare pe la ministerul de resort și nu numai...
Editorial
Balanță spartă – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Săptămâna trecută, scena politică românească a oferit tabloul unui atelier mecanic de cea mai proastă speță: toți se agită cu sculele în mână, se...
Editorial
Hora de la PSD – Cătălin MORARU, redactor șef
Redacţia -
Despre PSD scriam după condamnarea lui Dragnea că e un partid în disoluție. Nu a fost să fie, din păcate, pentru că au primit...
Editorial
Oameni care sunt: Georgică Manole – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Există oameni care, fără să-și propună, devin repere. Nu pentru că ar striga „uitați-vă la mine”, ci pentru că se încăpățânează să creadă, să...
Editorial
Frustrații – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Dacă e să luăm în seamă sensul cuvântului „frustrat” atunci de bună seamă trebuie să mergem la DEX care spune așa: respectivul cuvânt este...
Editorial
Miracolul FILIT într-o țară ce începe să citească – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
Recunosc, mă număr(am) printre cei care nu prevăd cine știe ce viitor pentru lectură, iar asta se bazează mai mult pe statistici concrete și...
Editorial
Flatarea anestezică – Alexandru Cohal, cercetător
Redacţia -
Iată că a venit vremea ca N. Dan, noul președinte al României, să-i laude pe moldoveni cât sunt de culți, de buni, de importanți....
Editorial
Butaforie politică – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Săptămâna care se încheie lasă în urmă o atmosferă bipolară: pe de-o parte, cifre care strigă „corecție”; pe de altă parte, promisiuni politice și...
Editorial
Să râdem, să plângem?
Redacţia -
„Ce țară veselă”, ar putea exclama cineva, neștiind câtă tristețe ascunde de fapt această veselie de fațadă și de prost gust.
De curând, s-a hotărât...
Editorial
Pensii speciale versus incompatibilități – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Ori de câte ori apare un nod gordian, o fundătură, un colaps în buna funcționare a societății, ies la iveală cauzele care au generat...
Editorial
Explozia unui stat aflat în descompunere – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
Ultimele zile au fost pline de evenimente nefericite, care au arătat încă odată atât incapacitatea statului de a gestiona situații de criză, cât și...
Editorial
Erori vrute sau nevrute de comunicare – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Imaginea și modalitatea de comunicare reprezintă azi două tăișuri eficiente cu care politicienii trec supărător de ușor prin brânza electoratului. Dai bine în poză...
Botoșani
cer fragmentat
7.2
°
C
7.2
°
6.1
°
96 %
1.3kmh
72 %
S
9
°
D
17
°
lun
13
°
mar
12
°
mie
11
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Redacţia -
Este evidentă și vizibilă din avion falia ideologică apărută de câțiva ani, între români. Foarte puțini compatrioți se situează pe zona de echilibru. În...
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...



