Globalizarea, acest curent, fenomen sau ce o fi el, stârnește o sumedenie de păreri și controverse care mai de care mai fantasmagorice, pragmatice sau chiar ipotetice. Unii consideră globalizarea ca fiind rădăcina tuturor relelor de pe planetă, alții ca fiind suportul solid și benefic al unei noi ordini mondiale. Sunt oameni care ar face orice să o stopeze, dar și oameni care ar dori-o aprig accelerată. Părerea mea este că prima categorie va trebui să se resemneze cu eșecul (dacă nestoparea globalizării poate fi numită așa!) întrucât, vrem – nu vrem, lumea circulă, se amestecă, conlucrează, și se influențează într-un mod ireversibil. Odată pornită, globalizarea va afecta orice colțișor al Pământului, chiar dacă azi, o Coree de Nord sau vreun trib de pe Amazon par a fi la adăpost de acest curent. Formele de extindere, de propagare a globalizării sunt de natură politică, economică, militară, culturală etc. Două dintre aceste forme sunt de departe, extrem de periculoase dacă nu sunt gestionate corect (mă refer la globalizarea politică și cea militară) în timp ce globalizarea economică ar putea duce la aplatizarea decalajelor uriașe care există azi între cetățenii planetei în ceea ce privește nivelul de trai. După cum bine știm, sunt oameni care nu au ce mânca zile în șir și alții care mănâncă într-o zi cât pentru o săptămână și în plus, aruncă la gunoi resturi alimentare cât pentru trei zile. O decizie politică pentru eradicarea acestor anomalii nu a fost luată niciodată de către puternicii lumii care, din contră, nu au fost preocupați decât de mărirea decalajelor economice dintre statele dezvoltate și cele sărace. Iată că azi, globalizarea care nu numai că bate la ușă, dar a și pus un picior în hol, va obliga pe mai marii planetei la adoptarea unor altfel de politici. Valul uriaș de imigranți, exodul lor către țările dezvoltate nu va putea fi atenuat prin vechile și perimatele decizii politice. Auzeam zilele trecute că proaspătul ales de la Casa Albă, Donald Trump, are în vedere să mărească substanțial taxele vamale pentru produsele orientale în scopul protejării producției proprii. Această măsură o întâlnim de altfel și în UE, dar și în politicile altor state care contează în economia mondială. Și la noi la români sunt percepute taxe vamale consistente pentru anumite produse provenind de pe aiurea. Având în vedere curentul de globalizare, consider această măsură ca fiind una extrem de greșită și păgubitoare nu pentru politicieni și guverne, ci pentru cetățeni. Mi s-ar părea normal ca valoarea acestor taxe să nu depășească 20% din valoarea produselor sau serviciilor implicate. Mă uimește faptul când aud argumentația aia stereotipă că prin aplicarea unor taxe vamale exagerate se protejează economiile naționale. În fapt, această măsură nu face altceva decât să protejeze pe de o parte lenea și incapacitatea unor agenți economici autohtoni sau, pe de altă parte, diletantismul, superficialitatea, lipsa de viziune, coerență și de realism a guvernelor. Pentru că nu prin blocarea produselor de pe alte meridiane ne ținem sus economia, ci prin aplicarea de măsuri și strategii care să conducă la posibilitatea de a concura de la egal la egal cu tot ce vine din import. Productivitatea muncii dublată de personal calificat și măsuri fiscale, economice coerente și aplicate pot conduce la un duel echilibrat între importuri și exporturi, fără a mai fi nevoie de măsuri din astea coercitive (că astea sunt de fapt taxele vamale umflate!). Beneficiari ar fi, de bună seamă, oamenii de rând și mai puțin acele forțe politice care nu au altceva în cap decât mărire, supremație, dominație și, bineînțeles, huzur pentru toată clica lor! În acest context, normal că fiecare stat se va concentra pe industrii sau laturi ale economiei care au dovedit deja că pot fi performante. Circula pe vremuri o parabolă care ne reamintea că francezii trebuie să facă parfumuri, nemții automobile, suedezii oțel, orice altă combinație între domenii și state fiind din start, catastrofe. E limpede că astăzi nu se mai poate vorbi de o specializare de asemenea factură dar implicarea guvernelor în paralel cu strădania investitorilor ar putea conduce la producții autohtone performante care să se bată de la egal la egal cu cele de pe alte meleaguri. Repet, taxele vamale ridicate nu înseamnă altceva decât neputința și orbirea economică a politicienilor cu ale lor guverne. Iar cei care suportă valoarea acestor taxe sunt taman cetățenii. Globalizarea, așa cum spuneam, este în hol. Cine va înțelege că nu este cale de întoarcere și va acționa în consecință, va fi câștigător. Cine nu, va dubla sau va tripla taxele vamale, că, vor spune ei, proștii (adică cetățenii) plătesc, când de fapt nu realizează că tocmai ei guvernanții vor plăti la final scump tare de tot!
Globalizare și taxe vamale – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Normalitatea cu plusurile și minusurile ei – Dumitru MONACU, scriitor
Recentul proiect de lege (aprilie 2025) privind eliminarea pensiilor speciale nu reprezintă altceva decât o dovadă în plus că în România normalitatea nu face...
Editorial
Educația, la fel ca și dinozaurii – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cei care, la sfârșit de săptămână, au avut drum prin Parcul Eminescu, au putut observa că dinozaurii sunt pe picior de plecare. După câteva...
Editorial
Un serial stupid – Virgil COSMA, jurnalist
În săptămâna care a trecut am fost martorii stupefiați ai celei mai mari rușini judiciare din toți cei 35 ani care au trecut de...
Editorial
Totul este la un clic distanță – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Poate că cea mai mare realizare a vremurilor pe care le trăim nu este informația ca atare, ci accesibilitatea acesteia. Informație a existat de...
Editorial
Succintă cronică locală – Dumitru MONACU, scriitor
Dacă în urmă cu câteva săptămâni mă plângeam de faptul că subiectele jurnalistice locale sunt efectiv căzute în umbra celor naționale și mondiale, iată...
Editorial
Ai de noi și vai de voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
La începutul anului, prin presa prea puțin iubită de stat - adică acea parte a presei care supraviețuiește fără subvenții de la partide -...
Editorial
Banii înapoi! – Dumitru MONACU, scriitor
Recenta „ascundere” de către judecătorii suceveni a celor trei persoane implicate în niște presupuse acte de corupție (Verginel Gireadă - primarul comunei M. Eminescu,...
Editorial
Curățenia ca exercițiu de ipocrizie – Ciprian MITOCEANU, scriitor
După săptămâni de trudă și pregătiri, românii au întâmpinat sărbătorile pascale cum știu mai bine, într-o manieră consacrată. Excese alimentare și mai ales bahice,...
Editorial
Lumina din mormânt – Virgil COSMA, jurnalist
Trăim o lume fragmentată de conflicte care au tendința de a se globaliza și de polarizări culturale duse la extrem. Se simte însă o...
Editorial
Statistica ieftină și Paștele electoral – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ne-am aștepta ca, având în vedere vremurile și tehnica, cei de la butoane să fie mai prudenți atunci când vine vorba despre manipulare și...
Editorial
Când nu răspunde cine greșește – Dumitru Monacu, scriitor
Știrea că Spitalul Județean este obligat să o despăgubească pe medicul ginecolog care a fost de gardă în noaptea decesului Alexandrei Ivanov ne demonstrează...
Editorial
Deștepți, dar nu destul – Ciprian Mitoceanu, sciitor
Aproape că nu e zi în care să nu apară în presă relatări despre românași de-ai noștri care s-au pricopsit cu dosare penale –...
Editorial
Principiul maselor comunicante – Dumitru Monacu, scriitor
Rândurile de față nu se doresc a fi destinate nici academicienilor și nici proștilor. Sunt pentru oamenii normali care n-au trecut ca gâsca prin...
Editorial
Educația pentru responsabilitate – Ciprian Mitoceanu, scriitor
Se vorbește din ce în ce mai mult despre reforma educației și este firesc să fie așa în condițiile în care e tot mai...
Editorial
Semeni vânt, culegi furtună – Virgil COSMA, jurnalist
Ce facem noi acum? Jucăm la două capete, încercând să ungem pâinea, dar să rămânem și cu slănina în pod. Ceea ce, evident, nu...
Editorial
Prostie sau strategie? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
În ceea ce privește porția de circ, putem spune că avem cantitate cât să dăm și la alții, calitatea e discutabilă, însă ține gândul...
Botoșani
cer fragmentat
19.4
°
C
19.6
°
19.4
°
45 %
3.6kmh
52 %
mie
23
°
J
22
°
vin
19
°
S
24
°
D
28
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Când nerăbdarea-i mare, sfâșii pachetul imediat ce l-ai primit, că nu ambalajul e important.
EDITORIAL
Recentul proiect de lege (aprilie 2025) privind eliminarea pensiilor speciale nu reprezintă altceva decât o dovadă în plus că în România normalitatea nu face...
EPIGRAMA ZILEI
La balamuc tv niște niște ciudate
Zilnic ne spun, vărsând pe post mânia
Că România e-n realitate
Cum e Realitatea-n România...
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...