Se împlinesc în aceste zile exact patru ani de la momentul în care am publicat primul editorial în Monitorul. Între timp, numărul lor a sărit bine de tot de patru sute. Un număr impresionant, care reflectă constanță, fidelitate și cel mai important, asumarea unei apartenențe jurnalistice. Zilele trecute un amic m-a întrebat în treacăt, cum de m-am fixat atât de trainic între paginile singurului cotidian în format letric din județ. Răspunsul meu a fost unul evaziv dar ulterior am căutat și bineînțeles am găsit o mulțime de răspunsuri care în nici un caz nu-și găseau locul nici în timp și nici în spațiu (adică la colțul străzii) ca replică la întrebarea amicului. Răspunsul la această întrebare (De ce Monitorul?) are la bază două direcții, una obiectivă, legată de contextul contemporan și local și alta de natură subiectivă legată exclusiv de anumite întâmplări și evenimente care mi s-au întâmplat în perioada premergătoare începerii colaborării. Voi începe cu direcția obiectivă. Nu cred că vă spun o noutate în legătură cu rolul acestui cotidian pe piața presei libere din Botoșani și anume acela de adevărată școală de ziaristică. Foarte mulți dintre cei care azi activează pe cont propriu ca administratori de site-uri și publicații online și-au făcut ucenicia la Monitorul. Aici au găsit solul perfect pentru a se dezvolta în această meserie. La Monitorul de Botoșani nu au existat niciodată apucăturile tribale omniprezente azi în presa românească și anume obediența față de autorități, practicarea șantajului, promovarea subvalorilor sau manipularea grosolană a cititorilor. Dacă ar fi să condensez într-o propoziție politica acestui ziar aș spune așa: ce-i în gușă, și-n căpușă! Nimeni niciodată nu a fost nici protejat nici lăudat pe arginți iar adevărul a fost prezentat nefiltrat, adică gol-goluț, fără chiloți dantelați așa cum încă se mai practică pe piața presei locale sau naționale. Dacă pe lângă aceste aspecte mai menționez și faptul că nu mi s-a impus nicio linie sau direcție fiind lăsat ba chiar încurajat să scriu absolut tot ce cred eu că merită a fi prezentat ca subiect de editorial adică cenzură zero, e limpede că am ajuns la concluzia unei alegeri extrem de inspirate. Pentru că, și în continuare trec la factorul subiectiv, în viața mea de jurnalist am colaborat, începând din anii 80, la foarte multe publicații. Ei bine, profesionalismul din zona Monitorului în materie de presă scrisă nu prea am cu ce să-l compar. Nicio publicație nu s-a ridicat la un așa nivel. Dar, revenind la colaborările mele, vreau să se știe că înainte de a fi editorialist la Monitorul am semnat vreme de aproape trei ani în paginile a două publicații on line din urbea noastră. Nu am avut nicio pretenție financiară, faptul că revenisem la dragostea dintâi (jurnalismul, adică) după o pauză de aproape zece ani fiindu-mi un argument puternic în luarea deciziei de colaborare cu cele două publicații. Dezamăgirea mea, marea mea dezamăgire a apărut în momentul în care am solicitat celor doi administratori să îmi elibereze câte o adeverință în care să consemneze perioada în care am publicat (repet, gratis!) în ziarele lor. Nu am cerut nimic ilegal, imoral sau abuziv ci doar o recunoaștere în scris că am colaborat ca editorialist. Când le-am prezentat scopul pentru care voiam adeverințele (dosarul de acceptare în Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România) cei doi, pur și simplu nu mi-au mai răspuns la telefon! Jenant, penibil, jenibil! Bineînțeles că ascunderea lor precum struțul în nisip nu a avut nici un efect, activitatea mea jurnalistică fiind consistentă și dovedită prin alte o mie de acte și adeverințe drept urmare, dosarul mi-a fost acceptat și din 2022 sunt membru cu drepturi depline în UZPR. Nici astăzi, după aproape patru ani nu am înțeles atitudinea și poziția cel puțin ciudată (poate înciudată!) a celor doi „mogulași” din presa autohtonă. Uimit și oarecum intrigat de aceste atitudini de neînțeles, am bătut la porțile Monitorului care mi s-au deschis cu mare drag. Asta se întâmpla în 24 noiembrie 2020. De atunci, așa cum vă spuneam, peste patru sute de editoriale au zgândărit administrații, politicieni sau potentați ai zilei sau au scos în evidență lucruri, oameni și fapte din județ și nu numai, ieșite din firesc. Cam aceasta a fost esența subiectivă care m-a condus către acest ziar. În plus, poziția exclusiv verticală a politicii editoriale a cotidianului care nu s-a înclinat nici la avansurile unora și nici la boicotul altora, a contribuit și ea din plin la alegerea mea de atunci din 2020. Și, așa cum spunea Victor Rebengiuc într-o reclamă (la Regio), călătoria continuă! Tocmai v-am spus de ce!
De ce Monitorul de Botoșani? – DUMITRU MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Rusia ne-a returnat AUR-ul. Atacul Rusiei asupra Poloniei, turnesol pentru Simion – Cristian Pantazi, jurnalist
Redacţia -
„Înarmarea iluzorie și escaladarea conflictului în Ucraina, pe termen nedeterminat, nu va duce decât la mai multe atacuri. Românii și ceilalți europeni sunt sătui...
Editorial
Mai întâi, omoară știrile. Apoi, fă ce vrei – Cătălin MORARU, redactor șef
Redacţia -
Aveam de gând să scriu despre dispariția jurnalismului de bună credință, aspect văzut ca o necesitate de clasa politică, aproape în integralitatea ei, ca...
Editorial
Taxe europene, servicii românești – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
În încercarea disperată de a echilibra un buget din ce în ce mai costeliv, guvernanții au sporit birurile pe pensii, deși este și incorect,...
Editorial
Trepădușii – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Recent, un fotbalista de la FCU Craiova, Vladislav Blănuță, cetățean al Republicii Moldova, s-a transferat la echipa ucraineană Dinamo Kiev. Până aici, toate bune...
Editorial
Exerciții de imagine – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Patru moțiuni de cenzură într-o singură zi. George Simion pare să fi reinventat fitness-ul parlamentar: „azi facem seturi, nu repetări”. Dacă nu reușește să...
Editorial
Pe când un film deștept despre Maria Tănase? – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Nu am fost niciodată de acord cu ideea că în trecut am avut mari actori și acum e secetă totală! Nimic mai fals. Avem...
Editorial
Pizza politică, cine plătește și cine se îndoapă – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
România trebuie să facă față unui moment cât se poate de delicat, însă se pare că nota de plată va fi decontată tot de...
Editorial
Dictatura proștilor nu este democrație – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Sufocați aproape un semicentenar de o cruntă și apăsătoare dictatură, românii au văzut în democrație suprema formă de organizare a societății când de fapt,...
Editorial
Protest pentru lideri, nu pentru sindicaliști– Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
România e un balamuc total, și asta nu e ceva de dată recentă, e ceva ce s-a cronicizat într-un asemenea hal încât a căpătat...
Editorial
Confuzii fiscale
Redacţia -
În politica românească, paradoxul a devenit regulă. Cazul eliminării impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale este doar cel mai recent episod...
Editorial
Jelania lui Emil Constantinescu, cel care ne-a făcut cadou încă un Iliescu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
La timpul potrivit, l-am votat pe Emil Constantinescu cu amândouă mâinile și atunci când a fost declarat învingător am crezut sincer că, în sfârșit,...
Editorial
Verba volant, scripta manent – Cătălin MORARU, redactor șef
Astăzi citiți ultima ediție tipărită a Monitorului de Botoșani. Vom continua în mediul online, pe site-ul nostru și pe paginile noastre de pe rețele...
Editorial
Ordinea și disciplina de partid – Dumitru MONACU, scriitor
Pentru diminuarea și eventual eradicarea haosului instituțional din România este mare nevoie ca pe lângă alte măsuri să fie implementată cu multă sârguință și...
Editorial
De ce pensii trebuia să se ocupe și de care s-a ocupat – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Mai în glumă, dar mult mai în serios, am cam ajuns să mă tem de reformă. Pentru că toate măsurile cu pretenții reformatoare luate...
Editorial
Pasul mic de la informație la prostie – Dumitru MONACU, scriitor
Unul dintre principalele motoare ale dezvoltării și emancipării omenirii este, fără doar și poate, informația. Un adevăr cunoscut în detaliu de bogata familie Rothschild,...
Editorial
Simfonia distrugerii – Virgil COSMA, jurnalist
Cu peste 30 ani în urmă, David Mustaine, genialul lider al trupei de rock Megadeth, compunea o piesă care s-a dovedit a fi premonitorie....
Botoșani
câțiva nori
20.6
°
C
21.1
°
20.5
°
50 %
9.3kmh
18 %
D
23
°
lun
23
°
mar
26
°
mie
16
°
J
20
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Redacţia -
„Înarmarea iluzorie și escaladarea conflictului în Ucraina, pe termen nedeterminat, nu va duce decât la mai multe atacuri. Românii și ceilalți europeni sunt sătui...
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...