A trăit în secolul al VII-lea. După moartea părinților, alege să meargă la Ierusalim, să se închine la mormântul Mântuitorului. Viețuiește o vreme alături de fratele său, Heraclid, care pustnicea în Lavra Kalamon. Urmând sfatul fratelui său, ajunge în Hozeva. Aici intră în cinul monahal. Datorită ascezei, luptei împotriva patimilor, se umple de darul Sfântului Duh și devine un stâlp însuflețit și o icoană a tuturor bunătăților atât pentru cei din mănăstire, cât și pentru cei din afara ei. A strălucit cu nevoințele și s-a dezlipit de toată desfătarea lumească, căpătând și darul de a face minuni. Ajunsese să fie atât de bineplăcut lui Dumnezeu, încât, dacă atingea copacii uscați, aceștia primeau puterea să rodească. Nu a slăbit din înfrânare până la moartea sa.
Când a simțit că trebuie să treacă la cele veșnice, l-a chemat pe ucenicul său. Acesta, fiind ocupat cu pelerinii prezenți în mănăstire, nu a putut ajunge de îndată la chemarea lui. Dar bătrânul l-a așteptat și numai după ce şi-a îmbrățișat ucenicul și a spus de trei ori: „Ieși, suflete al meu și mergi la Domnul”, a murit.
Sfânta Domnica (+ 474)
S-a născut în Cartagina, Africa, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379 – 395). Părinții ei au fost bogați, însă păgâni. Ajunge la Constantinopol împreună cu alte patru fecioare și primesc cu toate botezul de la Patriarhul Nectarie. A intrat în monahism și a fost diaconiță la biserica patriarhiei.
În Biserica primară, diaconițele se ocupau cu învățarea și propovăduirea Evangheliei și pregătirea femeilor pentru Taina Sfântului Botez. Sfânta Domnica a trecut a cele veșnice în timpul împăratului Zenon.
Sfaturi pr. Arsenie Boca
- „Cine se roagă lui Dumnezeu de dimineață, cu o cuvenită luare aminte, e mai fericit și mai liniștit tot restul zilei aceleia. Mintea se ocupă toată ziua cu ceea ce o preocupă de dimineață, ca o piatră de moară, care macină în restul zilei grâu sau neghină”
- „Fără milostenie însăși rugăciunea e fără rod. Cu ce nădejde te vei ruga lui Dumnezeu, când tu însuți nu asculți rugăciunile oamenilor ce sunt asemenea ție? Cum vei cere împreună cu credincioșii din Biserică: «Dă Doamne!» – când tu însuți nu dai săracilor, deși poți să dai? Cu ce gură vei spune: «Auzi-mă, Doamne!» când tu însuți nu-l auzi pe cel sărac, sau mai adevărat pe Hristos, Care strigă spre tine prin sărac?”
- „Tu nu ești creat pentru pământ, ci pentru cer. După ostenelile și grijile vieții, ridică-te sus cu mintea și cu inima, revarsă-ți înaintea lui Dumnezeu sufletul în rugăciuni și mulțumiri. Roagă-te! Aceasta este datoria ta, slava ta, fericirea ta. De la muncă, treci la rugăciune, de la rugăciune la muncă! începe și sfârșește-ți ziua cu Dumnezeu”.
Preot Olivian SANDU
