Românii sunt chemați din nou la urne pentru alegerea celui de-al cincilea președinte de după Revoluție, iar procesul electoral vine cu o serie de reguli importante pe care alegătorii trebuie să le cunoască atât în țară, cât și în diaspora.
Secțiile de votare vor fi deschise duminică, 4 mai 2025, între orele 7,00 și 21,00, ora locală. Aproximativ 374.344 de botoșăneni sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi exprima opţiunile electorale.
Unde votăm
Cei aflați în localitatea de domiciliu trebuie să voteze doar la secția la care sunt arondați, pe baza listei electorale permanente. În schimb, românii aflați în altă localitate decât cea de domiciliu pot vota la orice secție din țară, fiind înscriși pe lista suplimentară.
Excepție face Bucureștiul, unde alegătorii pot vota doar în sectorul în care au domiciliul sau reședința. Nu este permis votul în alt sector al Capitalei, dar este posibil în afara orașului, dacă alegătorul nu se află în București în ziua votului.
Alegătorii pot verifica secția de votare la care sunt arondați accesând www.registrulelectoral.ro și introducând codul numeric personal (CNP). Botoșănenii mai pot consulta detaliile secțiilor de votare și pe site-ul Prefecturii Botoșani.
Votul în străinătate
Cetățenii români care se află în străinătate pot vota la orice secție de votare organizată în afara țării, prin înscriere pe listele electorale suplimentare. Procesul electoral din diaspora se desfășoară pe durata a trei zile, după cum urmează:
-
Vineri, 2 mai 2025, între orele 7,00 – 21,00
-
Sâmbătă, 3 mai 2025, între orele 7,00 – 21,00
-
Duminică, 4 mai 2025, între orele 7,00 – 21,00 (cu posibilitate de prelungire până la ora 23:59 pentru alegătorii aflați în secție sau la coadă la ora închiderii)
Alegătorii români din diaspora au avut posibilitatea de a se înscrie pentru votul prin corespondență, până la 20 martie 2025, pe platforma www.votstrainatate.ro. Cei care s-au înregistrat în timp util vor primi plicul cu buletinele de vot și instrucțiunile necesare.
Acte necesare pentru a vota
Pentru a-și exercita dreptul de vot, cetățenii trebuie să aibă asupra lor un act de identitate valabil, emis de statul român. Sunt acceptate următoarele documente:
-
cartea de identitate (inclusiv electronică sau provizorie)
-
buletinul de identitate
-
pașaportul diplomatic sau de serviciu (inclusiv electronic)
-
carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)
Pașaportul simplu (inclusiv electronic sau temporar) este valabil doar pentru votul în străinătate sau pentru cetățenii cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Cine sunt candidații
Ordinea în care cei 11 candidați vor apărea pe buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 2025 a fost stabilită de Biroul Electoral Central (BEC) în urma unei trageri la sorți publice. Această procedură asigură o distribuție imparțială a candidaților pe buletin, eliminând orice potențial avantaj conferit de o poziție prestabilită.
- George-Nicolae Simion Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
- George-Crin-Laurențiu Antonescu Alianța Electorală România Înainte (PSD-PNL-UDMR)
- Elena-Valerica Lasconi Uniunea Salvați România (USR)
- Cristian-Vasile Terheș Partidul Național Conservator Român (PNCR)
- Marcela-Lavinia Șandru Partidul Umanist Social Liberal (PUSL)
- Victor-Viorel Ponta Candidat independent
- Sebastian-Constantin Popescu Partidul Noua Românie (PNR)
- Silviu Predoiu Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN)
- John-Ion Banu-Muscel Candidat independent
- Petru-Daniel Funeriu Candidat independent
- Nicușor-Daniel Dan Candidat independent
Cum se stabilește câștigătorul
Conform legii, președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat și este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.
În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Ce atribuții are președintele
Președintele României nu are voie să fie membru al vreunui partid politic pe durata mandatului și beneficiază de imunitate, ceea ce înseamnă că nu poate fi tras la răspundere pentru acțiunile legale din timpul exercitării funcției.
Printre atribuțiile sale se numără numirea prim-ministrului și a guvernului, consultarea cu executivul în chestiuni importante și participarea la ședințele guvernului când sunt discutate teme de interes național, precum politica externă sau apărarea.
Un alt rol important al președintelui este posibilitatea de a dizolva Parlamentul dacă acesta nu reușește să învestească un guvern în termen de 60 de zile, însă această putere este strict reglementată și nu poate fi folosită oricând.
De asemenea, președintele poate convoca un referendum, oferind cetățenilor ocazia să se pronunțe prin vot asupra unor probleme de interes național. În plan extern, președintele reprezintă România, poate semna tratate internaționale și, în calitate de comandant suprem al armatei, are autoritatea de a mobiliza forțele armate în situații de criză.
Alegeri anulate de Curtea Constituțională
Procesul electoral pentru alegerea președintelui României a fost reluat în integralitate după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale de la finalul anului trecut printr-o decizie fără precedent. CCR nu a explicat motivele, dar decizia a venit după desecretizarea informațiilor de la serviciile secrete, care au indicat ingerința Rusiei în alegeri.
Hotărârea a venit cu doar două zile înaintea turului 2 al scrutinului, în care intraseră candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi și în condițiile în care diaspora începuse deja să voteze.
