Pe măsură ce adaugi mai multe alimente ultraprocesate în dietă, riscul de deces prematur din orice cauză crește, potrivit unei meta-analize bazate pe cercetări care au implicat peste 240.000 de persoane. Un studiu recent, citat de jurnaliștii de la CNN arată ultimele rezultate științifice.
„Am analizat riscul ca o persoană să moară din cauza consumului crescut de alimente ultraprocesate între vârstele de 30 și 69 de ani, o perioadă în care moartea ar fi considerată prematură”, a declarat coautorul studiului, Carlos Augusto Monteiro, profesor emerit de nutriție și sănătate publică la Școala de Sănătate Publică a Universității din São Paulo, Brazilia.
„Am descoperit că pentru fiecare creștere de 10% a caloriilor provenite din alimente ultraprocesate, riscul de deces prematur crește cu aproape 3%”, a spus Monteiro, cel care a inventat termenul „ultraprocesat” în 2009, când a dezvoltat sistemul NOVA de clasificare a alimentelor în patru grupe, în funcție de gradul de procesare.
„Organismul poate reacționa la ele ca fiind inutile sau dăunătoare”
Grupa unu din sistemul NOVA cuprinde alimente neprocesate sau minim procesate, aflate în starea lor naturală, precum fructele, legumele, carnea, laptele și ouăle. Grupa doi include ingrediente culinare precum sarea, ierburile aromatice și uleiurile. Grupa trei este formată din alimente procesate care combină grupele unu și doi — conservele și legumele congelate sunt exemple relevante.
Grupa patru include alimentele ultraprocesate. Potrivit definiției lui Monteiro, alimentele ultraprocesate conțin puține sau chiar deloc alimente integrale. În schimb, ele sunt fabricate din „ingrediente ieftine manipulate chimic” și folosesc adesea „aditivi sintetici pentru a le face comestibile, gustoase și care creează dependență”.
„Nu există niciun motiv să credem că oamenii se pot adapta complet la aceste produse”, a scris Monteiro într-un editorial din 2024 publicat în revista The BMJ.
„Organismul poate reacționa la ele ca fiind inutile sau dăunătoare, iar sistemele sale pot deveni afectate sau deteriorate, în funcție de vulnerabilitatea fiecăruia și de cantitatea de alimente ultraprocesate consumate.”
Confuzie în rândul consumatorilor
Noul studiu este înșelător și va duce la confuzie în rândul consumatorilor, a declarat Sarah Gallo, vicepreședinte senior pentru politici privind produsele în cadrul Consumer Brands Association, organizație care reprezintă industria alimentară.
„Demonizarea produselor alimentare și băuturilor convenabile, accesibile și cu termen de valabilitate extins ar putea limita accesul la alimente bogate în nutrienți și ar putea determina evitarea acestora”, a spus Gallo într-un e-mail, „ceea ce ar duce la o scădere a calității dietei, un risc crescut de îmbolnăvire cauzată de alimente și agravarea inegalităților în sănătate.”
Chiar și o porție pe zi contează, spun studiile
Acest studiu nu este primul care identifică o asociere între efectele negative asupra sănătății și creșteri mici ale consumului de alimente ultraprocesate.
Un studiu din februarie 2024 a descoperit dovezi „puternice” că persoanele care consumau mai multe alimente ultraprocesate aveau un risc cu 50% mai mare de deces cauzat de boli cardiovasculare și de apariție a tulburărilor mintale comune.
Un consum mai ridicat de alimente ultraprocesate ar putea, de asemenea, crește riscul de anxietate cu până la 53%, de obezitate cu 55%, de tulburări de somn cu 41%, de dezvoltare a diabetului de tip 2 cu 40% și riscul de depresie sau deces prematur din orice cauză cu 20%.
„Două treimi din caloriile consumate de copii în SUA provin din alimente ultraprocesate”
Cercetătorii din studiul din februarie au definit consumul ridicat ca reprezentând o porție sau aproximativ 10% mai multe alimente ultraprocesate pe zi.
Un studiu din mai 2024 a constatat că adăugarea a doar 10% de alimente ultraprocesate într-o dietă altfel sănătoasă poate crește riscul de declin cognitiv și accident vascular cerebral, în timp ce cercetări din 2023 au stabilit că o creștere cu 10% a consumului de alimente ultraprocesate a fost asociată cu un risc mai mare de apariție a cancerelor din tractul digestiv superior.
Se estimează că până la 70% din oferta alimentară din SUA este alcătuită din alimente ultraprocesate.
„Două treimi din caloriile consumate de copii în SUA provin din alimente ultraprocesate, în timp ce aproximativ 60% din dietele adulților sunt formate din astfel de alimente”, a declarat Fang Fang Zhang, profesor asociat și șef al diviziei de epidemiologie nutrițională și știința datelor în nutriție de la Universitatea Tufts din Boston, într-un interviu anterior pentru CNN. Zhang nu a fost implicată în noua cercetare.
O estimare globală a deceselor prevenibile
Cel mai recent studiu, publicat în American Journal of Preventive Medicine, a făcut un pas suplimentar estimând câte decese ar putea fi prevenite în opt țări cu niveluri scăzute, medii și ridicate de consum al alimentelor ultraprocesate.
„Decesele premature prevenibile cauzate de consumul de alimente ultraprocesate (UPF) pot varia de la 4% în țările cu consum scăzut până la aproape 14% în cele cu cel mai mare consum”, a declarat autorul principal al studiului, Eduardo Augusto Fernandes Nilson, cercetător la Fundația Oswaldo Cruz din Rio de Janeiro.
Totuși, este important de menționat că studiul nu a putut determina dacă decesele au fost „cauzate de consumul de alimente ultraprocesate. Metodologia acestui studiu pur și simplu nu poate stabili acest lucru”, a precizat într-un comunicat Nerys Astbury, specialist în nutriție și profesor asociat în domeniul dietei și obezității la Universitatea Oxford din Marea Britanie, care nu a fost implicat în studiu.
Statele Unite au cel mai ridicat nivel de consum de alimente ultraprocesate din lume
Statele Unite au cel mai ridicat nivel de consum de alimente ultraprocesate din lume — aproape 55% din dieta medie a unui american, potrivit studiului. Cercetătorii au estimat că reducerea consumului acestor alimente la zero ar fi putut preveni peste 124.000 de decese în SUA în anul 2017.
În țările unde consumul de alimente ultraprocesate este scăzut, precum Columbia (15% din dietă) și Brazilia (17,4%), reducerea consumului la zero ar fi putut preveni aproape 3.000 de decese în Columbia în 2015 și 25.000 de decese în Brazilia în 2017, potrivit studiului.
„Autorii au stabilit un nivel teoretic minim de risc egal cu 0. Asta implică un scenariu în care toate alimentele ultraprocesate sunt eliminate, ceea ce este extrem de nerealist și aproape imposibil în societatea actuală”, a spus Zhang într-un e-mail. „Ca urmare, povara estimată a deceselor premature cauzate de UPF ar putea fi supraestimată.”
Stephen Burgess, statistician în cadrul MRC Biostatistics Unit de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, a declarat că, deși studiul nu poate dovedi că alimentele ultraprocesate sunt dăunătoare, „el oferă totuși dovezi care leagă consumul acestora de rezultate mai slabe în ceea ce privește sănătatea.”
„Este posibil ca adevăratul factor de risc cauzal să nu fie alimentele ultraprocesate, ci un factor asociat, precum o condiție fizică mai bună — iar alimentele ultraprocesate să fie pur și simplu un martor nevinovat”, a spus Burgess, care nu a fost implicat în studiu, într-o declarație. „Însă, atunci când vedem aceste asocieri repetate în multe țări și culturi, apare suspiciunea că alimentele ultraprocesate ar putea fi mai mult decât un simplu martor.”
Articolul original poate fi citit AICI.
