Șomajul în rândul tinerilor români a explodat în ultimii ani, iar datele recente ale Eurostat plasează țara noastră pe locul al treilea în Uniunea Europeană, după Spania și Suedia, la rata șomajului în rândul celor cu vârste între 15 și 24 de ani. În mediul rural, cifrele devin și mai alarmante: peste 30% dintre tineri nu au un loc de muncă. Dar această realitate statistică ascunde o criză mai profundă – o generație prinsă între lipsa oportunităților, migrație, salarii mici și atracția economiei informale.
Spania a avut întotdeauna o rată a șomajului mai mare decât media, dar acolo, ca și la noi, aproximativ jumătate din numărul șomerilor lucrează în economia informală, în timp ce primesc și ajutorul social din partea statului.
Și în România „tinerii apar ca fiind șomeri, dar nu sunt”, spune un expert care explică ce înseamnă economia paralelă, „ale cărei dimensiuni au crescut și care s-a diversificat”.
Locuri de muncă concentrate în marile oraşe
Șomajul în rândul tinerilor din mediul rural depășește 30%, deși în România există peste zeci de mii de locuri de muncă neocupate. Discrepanța se datorează faptului că joburile sunt concentrate în marile orașe, în vreme ce în zona rurală oportunitățile sunt limitate (agricultura e mecanizată, salariile sunt mici). Tinerii au așteptări salariale mai mari și că sunt atrași de economia informală sau ilegală – „economia de cazinou” – unde câștigurile pot fi rapide.
Asistăm la un efect Stolper-Samuelson și brain drain: Integrarea piețelor cu niveluri diferite de dezvoltare (ex: România vs. UE) duce la pierderea sectoarelor de vârf în țările mai puțin dezvoltate. Tinerii calificați emigrează, iar cei cu calificări reduse rămân în economia informală. De asemenea, îmbătrânirea populației și menținerea seniorilor pe piața muncii pot reduce oportunitățile la intrarea tinerilor pe piața muncii.
Problema a intrat și în atenția BNR, mai ales că România se confruntă cu provocări demografice semnificative, ce vor avea efecte importante asupra pieței muncii în următorii ani, atenționează Banca Națională în Raportul asupra stabilității financiare.
Şomaj de aproape 7 ori mai ridicat în cazul persoanelor cu un nivel scăzut al educației
O privire mai adâncă asupra șomajului, făcută de Banca Centrală, arată că România se confruntă cu o problemă foarte serioasă pe piața muncii: avem o valoare de aproape 7 ori mai ridicată a ratei șomajului în cazul persoanelor cu un nivel scăzut al educației (13,6%) pentru persoane cu învățământ până la nivel gimnazial comparativ cu 2% pentru persoanele cu studii superioare.
Piața muncii din România este foarte polarizată, mai arată datele BNR, iar în următorii 10 ani ne vom confrunta cu un deficit tot mai mare de forță de muncă, în special în rândul locurilor de muncă cu nivel de educație aflat la extreme (scăzut și superior).
Conform prognozelor pentru anul 2035, cea mai mare cerere de forță de muncă va fi pentru specialiști (un sfert din numărul locurilor de muncă disponibile). Dintre ocupațiile cu calificare mai slabă- muncitorii în industria extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi – vor reprezenta 7% din totalul locurilor de muncă disponibile, se mai arată în Raportul asupra stabilității financiare.
Mai avem apoi valul de AI, cu influențe asupra ocupării (prin desființarea sau crearea unor locuri de muncă). În timp ce unele locuri de muncă vor fi înlocuite, altele vor crește datorită implementării AI, în special în domenii precum modelarea AI și inteligența în afaceri.
Productivitatea muncii pe persoană în România se situează la 84,2% din cea aferentă țărilor UE 27
Printre beneficiile asociate acestei noi tehnologii, cercetările marilor firme din consultanță vorbesc despre îmbunătățirea productivității muncii, unde România nu stă strălucit, deși a făcut progrese în reducerea decalajului față de economiile din regiune.
Astfel, productivitatea muncii pe persoană în România se situează la 84,2% din cea aferentă țărilor UE 27 (2023), peste cea din Bulgaria (56,8%) și Polonia (82,7%) și marginal sub cea din Cehia (85,2%), dar la distanță semnificativă de state precum Belgia (129,6%), Austria (114,2%) sau Danemarca (113,3%).
Pentru 9 din 10 tineri banii sunt al doilea lucru important în carieră
Printre cauzele șomajului ridicat în rândul tinerilor găsim și salariile mici oferite.
Potrivit unui sondaj realizat de cea mai mare platformă de recrutare online, eJobs, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani consideră că salariul corect pentru ei ar trebui să fie între 3.000 și 7.000 de lei (600-1.400 de euro). Pentru aproape 9 din 10 tineri, banii sunt însă al doilea lucru important în carieră. Primul este legat de posibilitatea de a lucra de acasă sau în cel mai rău caz hibrid cu posibilitatea de a decide câte zile să vină la birou. „Tinerii nu sunt foarte atașați de profilul companiilor și nu acordă prea multă importanță dacă angajatorul este un start-up sau o multinațională”, explică Raluca Dumitra, șefa de marketing pentru eJobs.
Abandonul şcolar, la cele mai mari cote din UE
Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE, potrivit Eurostat. „Proporția celor care părăsesc timpuriu de la educație și formare în UE în 2023 a variat de la 2,0% în Croația la 16,6% în România”, arată biroul de Statistică al UE.
De asemenea, mai arată Eurostat, numărul de tineri care se află simultan în învățământ și pe piața muncii variază între statele membre ale UE: cel mai mic număr este în România, în timp ce cel mai mare în Țările de Jos.
România are cea mai mare pondere a tinerilor (de 15-29 de ani) care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat.
