Fosta judecătoare din Botoșani, devenită simbol al contestării deciziei CCR privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, este susținută de AUR pentru un loc în cea mai înaltă instanță de control constituțional.
George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a anunțat marți numele propunerii partidului pentru un post de judecător la Curtea Constituțională – Lăcrămioara Axinte, fostă magistrată din Botoșani. Figura controversată, Axinte a devenit cunoscută la nivel național după ce a lansat o campanie pe rețelele sociale împotriva deciziei CCR de invalidare a primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, declanșând un val de acțiuni în instanță sub sloganul „turul doi înapoi”. „Asemenea oameni trebuie la conducerea instituțiilor Țării”, a scris George Simion pe Facebook, justificând alegerea.
Un parcurs neconvențional în justiție și spațiul public
Născută în 1965 la Botoșani, Lăcrămioara Axinte a început cariera profesională ca asistentă medicală la Psihiatrie, înainte de a accede în magistratură în 1998, ca judecător stagiar la Judecătoria Dorohoi. Ulterior, a devenit președinta Secției a II-a civilă de la Tribunalul Botoșani și a candidat fără succes, în 2010 și 2016, pentru un post în Consiliul Superior al Magistraturii. S-a pensionat în iulie 2022.
După retragerea din activitate, Axinte a intrat în atenția opiniei publice prin poziții critice la adresa instituțiilor statului și prin apropierea față de Călin Georgescu, un personaj controversat care a candidat și la președinția României. De altfel, fosta judecătoare a devenit un vector de susținere pentru Georgescu în mediul online, participând activ la mitingurile și campaniile acestuia. Pe Facebook, distribuie frecvent mesaje din partea unor influenceri asociați campaniei acestuia, inclusiv Makaveli, considerat multă vreme consilier informal al Dianei Șoșoacă, lidera partidului SOS.
Axinte a fost, de asemenea, una dintre vocile puternice care au susținut protestul din 26 martie 2025, cunoscut drept „ziua lui Călin Georgescu”, la care au participat câteva mii de oameni.
De la instanță la viral – campania „turul doi înapoi”
După decizia Curții Constituționale din decembrie 2024, care a invalidat primul tur al alegerilor prezidențiale, Axinte a îndemnat cetățenii să conteste hotărârea în instanță. Una dintre aceste plângeri, depusă de Gheorghița Popa, a fost admisă inițial de Curtea de Apel Ploiești, care a decis – într-o hotărâre fără precedent – anularea unei decizii a CCR. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat soluția, reafirmând imposibilitatea controlului jurisdicțional asupra hotărârilor Curții Constituționale.
Tot la Curtea de Apel Ploiești, alte două dosare ce vizează aceeași temă au fost respinse ca inadmisibile pe motiv de necompetență generală a instanțelor de judecată. Un al treilea dosar se află încă pe rol.
Declarații radicale și poziții controversate
În ianuarie 2025, Lăcrămioara Axinte declara „în exclusivitate” la Realitatea Plus că România „nu mai este un stat de drept încă din 2014” și caracteriza regimul politic drept „dictatură anarhică”. În timpul pandemiei COVID-19, a promovat mesaje antivacciniste și a avut ieșiri publice dure la adresa fostului președinte Klaus Iohannis și a susținătorilor Ucrainei.
Pe fondul acestei notorietăți dobândite în mediul online, Anamaria Gavrilă, lidera Partidului Oamenilor Tineri (POT), a anunțat și ea, la finele lunii aprilie a.c., că, dacă naționaliștii vor câștiga alegerile prezidențiale, o va propune pe Lăcrămioara Axinte pentru funcția de judecător CCR. „A fost cea care i-a îndemnat pe români să conteste la instanțele din țară decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024”, a afirmat Gavrilă.
O funcție cu greutate
Curtea Constituțională a României are nouă membri, numiți pentru un mandat unic de nouă ani – câte trei desemnați de președinte, Senat și Camera Deputaților. Funcția presupune nu doar experiență juridică de cel puțin 18 ani, ci și o reputație profesională ireproșabilă.
Între timp, Camera Deputaților l-a desemnat judecător CCR pe Mihai Busuioc, susținut de PSD, iar Senatul a votat în favoarea lui Csaba Asztalos, sprijinit de UDMR.
