Patru funcționari publici sunt cercetați penal, doi dintre aceștia fiind reținuți pentru 24 de ore, iar alți doi plasați sub control judiciar, în urma unei anchete de amploare desfășurate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ). Măsurile au fost dispuse ieri, în cadrul unei cauze penale ce vizează falsificarea pe scară largă a actelor de identitate românești de către gruparea care activa în orașul Săveni.
Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Public, procurorul de caz a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru comiterea infracțiunii de fals informatic în formă continuată, într-un dosar care scoate la iveală o rețea organizată ce opera în cadrul Serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor Săveni.
Percheziții în 206 locații – un sistem paralel de identități false
Ieri, pe 1 iulie 2025, procurorii PÎCCJ, alături de ofițeri ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, au pus în aplicare 206 mandate de percheziție domiciliară. Descinderile au vizat sedii ale unor instituții publice, precum și locuințele unor persoane fizice, toate suspectate că ar fi implicate în schema de eliberare ilegală a documentelor de identitate.
Ancheta vizează o rețea ce ar fi funcționat în județul Botoșani și în cadrul căreia funcționari publici ar fi introdus în sistemul informatic date fictive, în schimbul unor foloase necuvenite. Pe lângă faptele de fals informatic, în dosar se fac cercetări și pentru luare și dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Cetățeni străini, identități românești
Concret, funcționarii ar fi eliberat acte de identitate românești pe baza unor certificate de cetățenie falsificate, unor persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte state din fosta URSS. Beneficiarii nu locuiau la adresele menționate în documente, iar uneori, proprietarii imobilelor nici nu aveau cunoștință de „mutările” efectuate în evidențele autorităților.
În declarațiile de luare în spațiu, esențiale pentru stabilirea domiciliului, erau folosite date false, iar aceste acte erau depuse fără prezența fizică a celor presupus implicați. Astfel, în doar doi ani – 2023 și 2024 – în evidențele unui singur serviciu public din județul Botoșani au fost înregistrate aproximativ 7.000 de persoane în mod fictiv.
Datele false ajungeau în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, permițând obținerea de buletine românești care atestau în mod nejustificat identitatea, cetățenia și domiciliul titularilor.
Un „român” suspect de terorism, născut în Ucraina
Printre beneficiarii acestui sistem se numără și Stanislav Carpiuc, tânărul acuzat că ar fi incendiat locuința și autoturismul premierului britanic Keir Starmer. Deși s-a prezentat drept cetățean român în fața autorităților din Regatul Unit, Carpiuc este, în realitate, născut în Ucraina și vorbește exclusiv limba rusă. Surse judiciare indică faptul că acesta ar fi obținut documentele românești prin rețeaua care activa în orașul Săveni.
Cadru legal și precizări ale autorităților
Ministerul Public reamintește că punerea în mișcare a acțiunii penale și perchezițiile domiciliare sunt procedee reglementate de Codul de procedură penală, menite să permită identificarea și administrarea probelor. Acestea nu încalcă, în niciun caz, principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
Operațiunea a fost desfășurată cu sprijinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, al Grupării de Jandarmi Mobile Bacău și al Serviciului Tehnic din cadrul PÎCCJ.
