Cei trei foști oficiali de la vârful statului român au primit între august și decembrie 2024 mai multe informări cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului, relatează Europa Liberă care publică șase documente, toate etichetate „strict confidențial.”
Primul astfel de document a fost trimis în 19 august, iar ultimul în 20 decembrie. Cei trei au primit aceste informări de la Ministerul de Finanțe pentru că dețineau funcțiile de președinte, premier și președinte al Senatului la momentul respectiv.
Prin aceste documente, cei trei oficiali erau informați privind execuția bugetară la momentul respectiv, riscul pe care îl are deficitul asupra ratingului de țară și a bugetului pe anul următor sau consecințele neadoptării unor măsuri de corectare a deficitului.
„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar”, avertizau oficialii de la Ministerul de Finanțe într-unul din documentele trimise.
Această înștiințare era semnată de ministrul de Finanțe Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru.
De asemenea, oficialii de la Finanțe avertizau privind riscurile ca România să nu mai găsească suficienți bani de împrumut pentru plata pensiilor și salariilor majorate substanțial de guvernul Ciolacu.
Fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, a confirmat pentru Europa Liberă existența documentelor și că informările au fost trimise către Președinție, Guvern și Senat în regim confidențial pentru că apariția lor în spațiul public putea genera o criză de neîncredere în capacitatea României de a-și plăti datoriile.
„În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele și taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuția bugetară a fost publicată lunar și s-a văzut evoluția deficitului bugetar”, a declarat Marcel Boloș.
Cele șase documente prezentate de Europa Liberă:
- 19 august 2024 | Notă privind posibile riscuri și consecințe asupra planului fiscal-structural și a ratingului de țară
- 31 octombrie | Riscuri bugetare luând în calcul execuția bugetară la nouă luni
- 29 noiembrie | Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului în primele 10 luni
- 6 decembrie 2024 | Notă: riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului pe primele 11 luni
- 17 decembrie 2025 | Notă de informare privind riscurile aferente procesului de finanțare pentru începutul anului 2025
- 20 decembrie | Riscuri privind neadoptarea unui OUG privind unele măsuri pe 2025
Ce spunea ieri Marcel Ciolacu
„România nu este în niciun colaps economic”, iar „austeritatea oarbă nu reduce deficitul, ci îl adâncește”, a afirmat joi fostul premier Marcel Ciolacu, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook, pe fondul acuzațiilor că Executivul pe care l-a condus a creat „dezastrul economic” din cauza căruia sunt adoptate în prezent măsurile fiscale dureroase.
Potrivit lui Ciolacu, reforma fiscală era oricum prevăzută în PNRR şi trebuia implementată. „Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a mai scris fostul prim-ministru.
Întrebat despre mesajul lui Ciolacu, actualul prim-ministru Ilie Bolojan a declarat joi seară la Antena 3 CNN că nu va intra într-o dispută cu acesta, însă se întreabă: „Dacă totul este atâta de bine, de ce n-a fost niciun entuziasm să fii premierul României în această perioadă? Mai ales după alegeri, când n-ai o perspectivă îngrijorătoare”.
