Reforma companiilor de stat, modificarea indicatorilor de performanță, reducerea numărului de membri în conducerile companiilor și plafonarea indemnizațiilor acestora, precum și digitalizarea ANAF se numără printre măsurile care vor fi luate de guvern prin al doilea pachet pe care îl va adopta guvernul, a anunțat vineri premierul Ilie Bolojan într-o conferință de presă.
Potrivit HotNews, Bolojan a vorbit despre o sumă imensă cheltuită în sănătate. Doar de la Casa de Sănătate în 2025 au fost bugetate 77 de miliarde de lei și mai e nevoie de înca 14. Se ajunge la aproape 18 miliarde de euro pe an.
Premierul a subliniat că unul din jaloanele pe care trebuie România trebuie să le atingă ca obligație PNRR este legat de pensiile magistraților, și extins în pasul doi la toate pensiile speciale.
Reformarea societăților guvernamentale
- Un pachet important este reformarea societăților comerciale în care acționar principal este statul.
- Ce ne propunem? Vom asigura transparența tuturor companiilor de stat publicând toate datele legate de conduceri și indicatori. Vom modifica indicatorii de performanță. Toate conducerile funcționează pe contracte de management. Unii s-au instalat pentru câțiva ani pe indicatori care sunt formali de multe ori, care nu sunt indicatori specifici legați de industrie. Dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai anumită componentă și dacă bifezi câteva ceva ai bifat cei mai mulți indicatori.
Reducerea subvenției date de stat
- Vom modifica legislația pentru a reduce numărul de membri în structuri de conducere și plafonarea indemnizațiilor la un nivel rezonabil.
- E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți. Reducerea subvenției date de stat, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului.
- E nevoia de închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutivi.
- Nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile sunt net diferențiate față de performanță.
- Este un grup de lucru pentru aceste măsuri condus de vicepremierul Anastasiu.
Randamentul băncilor de stat
- Unul din indicatorii bancari după care poți judeca o bancă este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat cu management performant, cu salarii de peste 20.000 net, cu comitete, cu indemnizații maxime, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile din piață. Toate băncile statului, să fim bine înțeleși.
- Mă gândesc la CFR sau Metrorex care beneficiază de subvenții. Statul român le subvenționează cu milioane de lei. În Marea Britanie toate companiile funcționează fără subvenție. Suntem în situația care cu 80% din buget subvenție abia terminăm anul pe 0.
Modificarea legislației fiscale
- O altă componentă este modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a încasa veniturile. Este important să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe altă că sunt fenomene acumulate în ani de zile. Ca să combați economia neagră trebuie să faci controale serioase, se știu zonele, precum e în construcții.
- E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o povestă fără sfârșit. Nu există niciun interes la ANAF să se facă digitalizarea.
- Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale.
- E nevoie de oameni specializați pe controlul prețurilor de transfer.
- Acesta este un domeniu foarte important, în care în afara pachetului legislativ, toate instituțiile trebuie să colaboreze, să facă schimb de date, astfel încât să combatem evaziunea fiscală și frauda în domeniul public. Evaziunea este și o cauză, dar și un efect.
Reducerea risipei din sănătate
- A doua direcție importantă: reducerea risipei din sistemul de sănătate.
- În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari.
- Dacă banii vin fără probleme, nimeni nu acționează în privința bunei gestionări. E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc 90%.
- Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele au consultanți pentru a-și îmbunătăți indicatorul de complexitate.
- Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. Nu controlăm aici aproape nimic, numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamentele scumpe și cred că suntem una din puținele țări în care ponderea acestor medicamente inovative este mult mai mare decât a celor generice, care rezolvă, pentru 90% din boli, exact în același fel partea de tratament.
- Dar, sigur că, dacă prescrii un medicament generic, așa, în general, s-ar putea ca un congres să se organizeze la București sau la Sofia, și nu la o distanță mult mai mare. Și aici trebuie să inversăm balanța. Dar asta înseamnă că atât Ministerul Sănătății, cât și Casa trebuie să intervină și să corecteze lucrurile și cu bani mai puțini să rezolvăm, în 99% din cazuri, problemele legate de tratamentul pacienților. Sigur, sunt medicamente speciale care nu pot fi înlocuite, înțelegem asta, dar asta nu trebuie să fie regula, ci excepția.
- Avem concedii medicale extinse. Avem niște punți în perioadele critice între sărbători și se vede un vârf de concedii programate pe câteva zile. Nu te poți îmbolnăvi programat în număr atât de mare.
Reforma administrației publice
- Un alt pachet care se lucrează este reforma administrației publice. Vom avea o a doua întâlnire săptămâna viitoare cu reprezentanții autorităților publice.
Descentralizarea jocurilor de noroc
- O altă componentă este descentralizarea. Vom descentraliza jocurile de noroc. E nevoie ca primăria să stabilească o zonă. Poate fi tot orașul, sau doar o stradă sau doar un cartier unde pe bază de taxă specială primăria stabilește intensitatea. Comunitățile vor decide dacă au nevoie de jocuri de noroc sau nu, dacă unul sau 100. Azi nu au competență și sunt invadate orașele noastre.
Pensiile magistraților
- Unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraților, și extins în pasul doi la toate pensiile speciale.
- Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani.
- A treia componenta nivelul pensiilor. Azi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. 80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. Traduc asta- pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net.
O nouă lege a salarizării
- Toate lucrurile trebuie completată cu o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu permită să avem zeci de mii de procese pe interpretare care să genereze alocări suplimentare de milioane de euro.
