Ar trebui ca machiajul tău să fie fără parfum? A venit momentul să-ți elimini plasticul din bucătărie? Toți coloranții alimentari sunt periculoși? Despre ingredientele de zi cu zi care îți pot afecta sănătatea scriu ziariștii de la The Guardian.
„Departe de a fi o stâncă sau o insulă … se dovedește că cea mai bună metaforă pentru a descrie corpul uman este «buretele». Suntem permeabili”, scriu Rick Smith și Bruce Lourie în cartea lor Moarte lentă prin rața de cauciuc: pericolul ascuns al lucrurilor obișnuite. Deși permeabilitatea celulelor noastre este esențială pentru viață, ea înseamnă și că absorbim mai multe substanțe potențial dăunătoare decât ne dăm seama.
Studiile au descoperit o serie de reziduuri chimice în laptele matern uman, în urină și în sistemele de apă. Multe dintre ele sunt perturbatori endocrini, care pot interfera cu hormonii naturali ai organismului. „Pot imita, bloca sau perturba funcționarea normală a hormonilor, ducând la efecte negative asupra sănătății”, spune dr. Shanna Swan, profesor de medicină de mediu și sănătate reproductivă la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York. Le ingerăm, inhalăm sau absorbim pe alte căi (adesea fără să știm), iar deși toxicitatea depinde de dozaj, realitatea este că mulți dintre noi suntem expuși zilnic la ele.
Deci, ce e de făcut? Există aplicații care îți oferă informații despre ingredientele din produse, precum Yuka, Think Dirty și EWG’s Healthy Living, dar există câteva „substanțe nocive” esențiale pe care merită să le cunoști. Pentru că știința evoluează mereu, orientarea în aceste probleme poate fi complicată – chiar și pentru experți. De aceea, mulți specialiști recomandă să te uiți la stilul tău de viață și la obiceiurile generale, mai degrabă decât să te fixezi pe câte o substanță izolată. Lista care urmează este departe de a fi completă, dar evidențiază 15 ingrediente despre care cercetările sugerează că ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea noastră.
Cosmetice
Ftalați
Acest grup de substanțe chimice se găsește în parfumuri, plastic (inclusiv jucării pentru copii), dar și în alte produse cosmetice și de îngrijire personală – cum ar fi fixativul de păr și lacul de unghii. Unii ftalați sunt considerați perturbatori endocrini, „asociați cu nașterea prematură, probleme de fertilitate, pubertate precoce și anumite tipuri de cancer”, spune Alexa Friedman, cercetător principal la organizația non-profit Environmental Working Group. Swan adaugă că aceștia pot reduce nivelurile de testosteron și pot crește răspunsul estrogenic, afectând astfel calitatea spermatozoizilor și a ovulelor, fertilitatea și crescând riscul de avort spontan și malformații congenitale. Deși unii sunt considerați mai siguri decât alții la doze mici, mulți rămân asociați cu probleme de sănătate și/sau sunt insuficient cercetați.
Pentru a reduce expunerea, evită etichetele vagi de tipul „fragrance” (parfum) și ingredientele care se termină în „phthalate”, cum ar fi dibutilftalatul sau dietilftalatul. Mărci precum Ilia, Westman Atelier, Refy, Merit Beauty, Weleda, Olaplex, Charlotte Tilbury și Paula’s Choice nu îi folosesc, dar, dacă ai dubii, verifică baza de date Skin Deep a EWG pentru a afla exact ce conține fiecare formulă pe care o utilizezi.
Parabeni
Folosiți ca conservanți în machiaj, produse pentru îngrijirea pielii și a părului, dar și în unele alimente procesate, parabenii prelungesc durata de viață a produselor și împiedică dezvoltarea microbiană. Parabenii cu lanț lung, precum propilparabenul, butilparabenul și izobutilparabenul, sunt perturbatori endocrini care imită estrogenul și „pot contribui la dezechilibre hormonale, probleme reproductive, astm, alergii, obezitate și, posibil, la apariția cancerelor hormon-sensibile mai târziu în viață”, spune dr. Federica Amati, nutriționist-șef la Zoe, aplicația de nutriție personalizată.
Deși unii susțin că dozele mici sunt sigure, multe branduri oferă acum opțiuni fără parabeni. Printre ele: Drunk Elephant, The Ordinary, Paula’s Choice, Tata Harper și Living Proof, dar și majoritatea formulelor de la CeraVe și La Roche-Posay.
Parfumuri
Deși miros plăcut, multe substanțe parfumante sunt ftalați sau compuși volatili care eliberează gaze în aer. Adesea nu sunt dezvăluite complet pe etichete și pot declanșa alergii sau perturba hormonii, spune Amati. Un exemplu este Lilialul (butilfenil metilpropional), folosit pe scară largă în cosmetice până când a fost interzis în Marea Britanie și UE în 2022. „Fii atent la listele de ingrediente care folosesc termeni precum «fragrance» sau «parfum», deoarece pot ascunde ftalați și alte substanțe chimice”, avertizează Amati.
Optează pentru produse de îngrijire a pielii fără parfum (Avène și Dermatica au formule excelente, iar liniile Sensibio de la Bioderma și Toleriane de la La Roche-Posay sunt opțiuni foarte bune) și pentru produse de îngrijire a părului (precum șamponul No Scent No Colour de la Philip Kingsley) și, din nou, citește mereu eticheta.
Formaldehidă sau eliberatori de formaldehidă
„Folosită în produsele pentru păr și unghii ca și conservant, formaldehida este un carcinogen cunoscut și poate provoca iritații respiratorii și alergii cutanate, iar conservanții care eliberează formaldehidă sunt asociați cu reacții adverse la nivelul pielii”, spune Friedman. Femeile de culoare și latino, care folosesc adesea produse de relaxare a părului, se confruntă cu o expunere mai mare și, potențial, cu riscuri pentru sănătate pe termen lung.
Pentru opțiuni mai sigure de îngrijire a părului, încearcă tratamente cu keratină fără formaldehidă de la branduri precum Kerasilk și Cezanne. Întăritorii pentru unghii – fie folosiți acasă, fie la salon – conțin adesea formaldehidă, așa că verifică înainte de utilizare, deși BIAB și CND Shellac nu conțin formaldehidă. Pe lângă formaldehida în sine, fii atent și la ingrediente precum DMDM hydantoin, diazolidinil uree, quaternium-15 și hidroximetilglicinat de sodiu, care se regăsesc și în autobronzante, produse de machiaj precum blush, rimel, corector și fond de ten, șampoane și balsamuri, dar și în formule pentru îngrijirea pielii.
Oxybenzone
Oxybenzone, un filtru chimic prezent în unele creme de protecție solară, este un perturbator endocrin și dăunător recifelor de corali. Biochimistul cosmetic Nausheen Qureshi explică faptul că acesta este absorbit de piele și transformă razele UVA pentru a preveni daunele – funcția lui inițială –, dar există totuși îngrijorări (și cercetări în desfășurare) privind impactul său asupra sănătății noastre. Poate afecta potențial hormonii tiroidieni și reproductivi, precum și funcția rinichilor și a sistemului imunitar. Friedman recomandă să cauți creme solare verificate de EWG, care evită ingrediente nocive precum oxybenzone, dar și branduri precum Medik8 oferă opțiuni eficiente și sigure. Cremele solare minerale pe bază de oxid de zinc sau dioxid de titan sunt o alternativă bună, deoarece rămân la suprafața pielii și reflectă lumina UV (fără a fi absorbite).
Alimente
Îndulcitori artificiali
„Îndulcitorii artificiali, precum sucraloza și zaharina, pot perturba microbiota intestinală și pot afecta metabolismul glucozei, ceea ce poate duce la tulburări metabolice precum diabetul”, spune Amati.
Acești înlocuitori de zahăr, cu puține calorii, se găsesc adesea în produse etichetate „diet” sau „fără zahăr”. Studiile leagă de asemenea consumul lor de un risc crescut de boli cardiovasculare și de stimularea inutilă a apetitului. Când cumperi produse din supermarket, fii atent la reclamele care promovează „conținut redus de zahăr” și prioritizează alimentele integrale (zmeura este o gustare excelentă, bogată în fibre și săracă în zahăr) în locul celor procesate sau al băuturilor dietetice.
Sirop de porumb bogat în fructoză (HFCS)
Siropul de porumb bogat în fructoză (HFCS) este un îndulcitor des întâlnit în alimente procesate, băuturi carbogazoase, dulciuri, sosuri, cereale de mic dejun, produse de panificație și chiar în unele iaurturi și lactate cu arome, în special în SUA, dar și în Marea Britanie. Este inflamator, „perturbă metabolismul și contribuie la rezistența la insulină, instabilitatea glicemiei, obezitate și diabet de tip 2”, spune Rhian Stephenson, nutriționist, naturopat și fondator al Artah, companie care vinde suplimente și programe nutriționale. „Nu are aproape nicio valoare nutrițională și afectează negativ nivelul de energie, hormonii și sănătatea metabolică.”
În Marea Britanie, HFCS poate apărea pe etichete ca „glucose-fructose syrup” sau „isoglucose”, dar în alte țări este cunoscut și sub alte denumiri, precum sirop de porumb. Stephenson recomandă să citești întotdeauna lista completă de ingrediente, „nu doar eticheta din față, pentru că mențiunile publicitare – cum ar fi «natural» sau «low fat» – pot fi înșelătoare”, spune ea. „De fapt, acestea sunt de obicei un semnal de alarmă.” Pentru ajutor suplimentar, Amati recomandă scala de risc pentru alimente procesate Zoe, un instrument bazat pe știință care oferă ghidaj despre conținutul produselor procesate. În cele din urmă, gătitul acasă cu alimente integrale este cea mai bună metodă de a evita HFCS și aditivii similari.
Emulsifianți
Folosiți pe scară largă pentru a îmbunătăți textura și durata de viață a alimentelor ambalate, emulgatorii „s-au dovedit (în studii pe animale) că provoacă inflamații intestinale și intoleranță la glucoză, iar mulți agravează boli intestinale precum colita ulceroasă”, spune Amati.
Se găsesc în produse precum înghețata, maioneza, ciocolata, pâinea ambalată și laptele de ovăz (exemple comune includ polisorbat 80, carboximetilceluloza sau CMC și caragenanul).
Deși în prezent sunt considerați siguri în cantități mici, emulgatorii merită monitorizați pe măsură ce cercetările pe oameni avansează.
Nitriți
Fie că este vorba de bacon, salam sau hotdog, majoritatea mezelurilor sunt conservate folosind nitriți. Aceștia pot forma nitrozamine cancerigene în organism și au fost asociați științific cu un risc crescut de cancer colorectal, ale cărui rate sunt în creștere la nivel global.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea consumului și atrage atenția asupra încălzirii acestora peste 130°C, moment în care se pot forma nitrozamine – substanțe legate de cancerul de stomac și de colon.
Coloranți alimentari artificiali
Coloranții alimentari artificiali sunt adăugați în alimente și băuturi pentru a obține anumite culori. Deși cei mai îngrijorători – roșu 3 (E127) și roșu 40 (E129) – nu mai sunt folosiți pe scară largă în Marea Britanie, unii încă sunt utilizați, inclusiv ponceau 4R (E124), galben apus (E110), galben chinolină (E104), carmoisină (E122) și tartrazină (E102), dar aceștia au avertismente emise de Food Standards Agency.
Sunt încă considerați, în ansamblu, siguri, dar sunt asociați cu „neuroinflamații [care pot duce la boli precum Alzheimer și Parkinson], perturbări hormonale și probleme de comportament precum hiperactivitate și dificultăți de atenție, în special la indivizi sensibili, cum sunt copiii”, spune Stephenson. „Există îngrijorări legate de impactul lor asupra creierului și sistemului nervos aflate în dezvoltare.”
Îi vei găsi în unele băuturi carbogazoase, dulciuri, fructe la conservă, jeleuri, mazăre pasată, mâncăruri gata preparate și produse importate din SUA, inclusiv diverse bomboane. Majoritatea companiilor alimentare din UE îi evită în prezent. Totuși, dacă sunt folosiți, există obligația legală ca produsele să poarte un avertisment („poate afecta negativ activitatea și atenția la copii”), așadar verifică eticheta.
Grăsimi trans
Grăsimile trans – în special cele obținute artificial – cresc colesterolul LDL („rău”) și scad colesterolul HDL („bun”) și sunt asociate cu inflamații cronice și boli cardiovasculare. Ele pot, de asemenea, „să perturbe echilibrul hormonal, să afecteze sensibilitatea la insulină și să influențeze totul, de la dispoziție și metabolism până la fertilitate și sănătatea menstruală”, spune Stephenson.
Se găsesc în alimente ultraprocesate, precum pizza congelată, chipsuri, gogoși, prăjituri și margarină, și contribuie la acumularea de grăsime viscerală nesănătoasă în jurul organelor esențiale, precum ficatul și intestinele, ceea ce amplifică inflamația și crește riscul pentru numeroase boli. Dacă pe etichetă apare mențiunea „ulei parțial hidrogenat”, consideră acest lucru un semnal de alarmă imediat; grăsimile interesterificate, uleiul vegetal hidrogenat și shortening-ul (un tip de grăsime folosită la obținerea aluatului fraged) sunt alte semne de avertizare, adaugă Stephenson.
Bucătărie
PFAS
Ai o tigaie de teflon? Atunci ai întâlnit PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice), o familie de „substanțe chimice veșnice” care se regăsesc în unele straturi antiaderente. Ele sunt folosite și pentru rezistența la apă sau murdărie în produse cosmetice, textile și îmbrăcăminte de exterior.
„PFAS se descompun incredibil de lent”, explică Jonatan Kleimark, director de sustenabilitate corporativă la ChemSec. Acest lucru le permite să se acumuleze în organism și în mediu, ceea ce este îngrijorător, deoarece sunt cancerigene și pot perturba hormonii, slăbi funcția imunitară și provoca probleme reproductive.
Cum să îi eviți
Înlocuiește tigăile antiaderente cu unele din carbon, ceramică sau inox. Multe branduri menționează acum clar pe etichetă că produsele lor nu conțin PFAS, așa că fii atent la aceste detalii. În machiaj și îngrijirea pielii, ferește-te de ingrediente care au „fluor” în denumire (de ex. acid perfluorooctansulfonic), mai ales în produsele rezistente sau waterproof, deoarece acestea conțin adesea PFAS, spune Kleimark.
BPA
O substanță chimică industrială folosită la fabricarea plasticului rigid, bisfenolul A (sau BPA) este un „perturbator endocrin bine studiat, asociat cu boli sensibile la hormoni (precum endometrioza, sindromul ovarelor polichistice, cancerele ovariene, de sân, de prostată și tiroidiene, dar și depresia postnatală) și tulburări metabolice”, spune Amati.
Afectează de asemenea funcția cognitivă și crește riscul de obezitate. La fel ca PFAS, se acumulează în organism în timp, crescând riscul de boli pe termen lung. Un studiu din 2020 a găsit BPA în urina a 92% dintre adulții din 11 țări europene.
Deși Tupperware este fără BPA, substanța se găsește încă în multe recipiente din plastic, sticle reutilizabile și căptușeli ale conservelor. (UE a interzis-o în materialele cu contact alimentar în 2025).
Pentru a o evita, folosește recipiente de sticlă, cumpără sticle de apă fără BPA și caută mențiunea „BPA-free” pe conserve. Dacă simbolul de reciclare al cutiei este 3 sau 7 (triunghiul verde), există șanse mari să conțină o căptușeală cu BPA.
Triclosan
Există mai multe ingrediente din produsele de curățenie care pot afecta sănătatea umană. Triclosanul, un agent antimicrobian asociat cu stres oxidativ, perturbări hormonale și genotoxicitate (capacitatea de a deteriora genele), merită evitat.
COV-uri (compuși organici volatili)
Compușii organici volatili (COV), prezenți în ingrediente precum alcoolul denaturat (spirtul tehnic) și unele parfumuri, sunt asociați cu cancerul și problemele respiratorii. Alege produse de curățenie fără parfum, care evită triclosanul, parabenii și alte substanțe îngrijorătoare.
Articolul original poate fi citit AICI.
