România traversează o criză culturală și educațională fără precedent, cauzată de politici guvernamentale succesive care au neglijat educația și cultura, arată datele și analizele reprezentanților Asociației Editorilor.
Mihai Mitrică, directorul Asociaţiei Editorilor, a explicat, într-un interviu acordat News.ro, consecințele acestor politici. Acestea se resimt nu doar în plan teoretic, ci se răsfrâng direct asupra vieții politice, economice și sociale a țării, prin scăderea nivelului de educație, lipsa de productivitate și vulnerabilitatea față de teorii conspiraționiste.
Suntem codaşi la vânzarea de cărţi
Un efect vizibil al acestei situații este piața de carte din România, care, în ciuda interesului crescut al părinților pentru educația copiilor lor, rămâne extrem de mică. În prezent, piața se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro anual, nivel comparabil cu cel al Bulgariei, deși România are o populație de trei ori mai mare.
În schimb, Ungaria, cu jumătate din populația României, înregistrează vânzări de carte de 110 milioane de euro pe an, semnalând un decalaj semnificativ în ceea ce privește consumul de cultură.
Numărul efectiv al cititorilor activi este extrem de redus. Doar aproximativ 1,3 milioane de persoane, reprezentând aproximativ 7% din populație, frecventează librării, biblioteci sau târguri de carte. În special, mediul rural și orașele mici sunt aproape complet absente de pe harta cititorilor, iar consumul de carte este concentrat în mare parte în București, care deține jumătate din piața națională, și în alte patru-cinci orașe mari, majoritatea situate în Transilvania.
Care sunt consecinţele
Aceste realități se reflectă în comportamente sociale și economice îngrijorătoare. Lipsa accesului la educație și cultură facilitează răspândirea teoriilor conspiraționiste, în timp ce tinerii care nu sunt integrați nici în sistemul educațional, nici pe piața muncii – cunoscuți sub denumirea de „NEETs” – devin o categorie vulnerabilă, predispusă să devină o povară pentru stat. Acești tineri nu dobândesc competențe sau abilități care să le permită să contribuie la societate, iar perspectiva unei generații productive afectate este alarmantă.
Piața de carte din România continuă să scadă, iar vânzările librăriilor se reduc an de an. Librăriile tradiționale au dispărut deja din mediul rural și din orașele mici, iar tendința actuală sugerează că în curând accesul la carte ar putea fi limitat aproape exclusiv la centrele urbane mari. Această concentrare reduce și mai mult șansele ca întreaga populație să beneficieze de lectură și educație.
Pentru a contracara aceste tendințe, specialiștii din domeniu recomandă aplicarea riguroasă a legilor și măsurilor existente, care ar putea sprijini în mod real dezvoltarea pieței de carte și a accesului la educație. În lipsa unor intervenții concrete, declinul cultural riscă să se adâncească, afectând nu doar sectorul editorial, ci și întreaga societate românească.
Situația actuală ilustrează cum politicile guvernamentale orientate greșit pot genera efecte de lungă durată, iar neglijarea culturii și educației are repercusiuni directe asupra coeziunii sociale, competitivității economice și formării tinerelor generații. Experții atrag atenția că fără măsuri urgente, România riscă să rămână în urma celorlalte state europene în ceea ce privește nivelul de educație și accesul la cultură.
Astfel, provocarea principală este nu doar salvarea pieței de carte, ci și restabilirea unui ecosistem educațional și cultural care să permită fiecărui cetățean să se dezvolte și să contribuie activ la viața comunității.
