Patru din cei cinci membri ai Curții Supreme a Braziliei au votat pentru condamnarea fostului președinte, Jair Bolsonaro, pentru complotarea unei lovituri de stat militare după ce a pierdut alegerile din 2022 în fața rivalului său de stânga, Luiz Inácio Lula da Silva. Bolsonaro a fost condamnat la peste 27 de ani de închisoare, deși avocații săi spun că vor face apel împotriva deciziei, relatează jurnaliștii de la „The Conversation”.
Șapte dintre aliații lui Bolsonaro au fost, de asemenea, condamnați pentru acuzații legate de tentativa de lovitură de stat. Cinci dintre aceștia – Walter Braga Netto, Mauro Cid, Paulo Sérgio Nogueira de Oliveira, Augusto Heleno Ribeiro și Almir Garnier Santos – provin din armată sau marină. Fostul ministru al justiției al lui Bolsonaro, Anderson Torres, și fostul director al agenției de informații a Braziliei, Alexandre Ramagem, au fost și ei condamnați.
Este pentru prima dată în lunga istorie a instabilității politice din Brazilia când o tentativă de lovitură de stat se soldează cu o condamnare. Este, de asemenea, important din punct de vedere simbolic faptul că singura femeie din complet, judecătoarea Carmen Lúcia, a dat votul decisiv. Bolsonaro are un istoric bine cunoscut de remarci denigratoare la adresa femeilor.
Data verdictului este la fel de importantă. Acesta a fost pronunțat pe 11 septembrie, care coincide cu cea de-a 52-a aniversare a loviturii de stat militare din Chile din 1973. Acest fapt arată cât de mult a progresat democrația în regiune de la o epocă în care mare parte din America de Sud se afla sub regimuri militare.
Alexandre de Moraes, judecătorul Curții Supreme care a condus procesul lui Bolsonaro, a făcut aluzie la acest lucru în august. El a spus că Constituția Braziliei din 1988 a consacrat independența justiției prin limitarea „interferenței forțelor armate, fie oficiale, fie semi-oficiale, în politica braziliană”.
Aceste garanții constituționale înseamnă că politicieni precum Bolsonaro nu pot submina instituțiile democratice cu impunitate.
Tentativa de lovitură de stat a avut loc pe 8 ianuarie 2023, la mai puțin de o săptămână după ce Lula a fost învestit ca succesor al lui Bolsonaro. Reamintind de atacul asupra Capitoliului din Washington, cu doi ani mai devreme, sute de susținători ai lui Bolsonaro au luat cu asalt congresul național, palatul prezidențial și curtea supremă din capitala Brasília.
Aceștia au lăsat în urmă un val de distrugeri. Deși protestele păreau inițial un act spontan, investigațiile au scos curând la iveală dovezi că evenimentul fusese planificat de Bolsonaro și aliații săi.
Un istoric de dictatură și amenințări la adresa democrației a lăsat o umbră lungă asupra politicii braziliene. O dictatură militară de dreapta a condus țara între 1964 și 1985. Ea a început când forțele armate l-au răsturnat pe președintele ales democratic, João Goulart, pe fondul unei crize economice și al temerilor privind o orientare spre stânga. Guvernul american de atunci a sprijinit lovitura de stat.
Brazilia a înființat o Comisie Națională a Adevărului în 2012, care a petrecut doi ani investigând miile de cazuri de tortură, execuții extrajudiciare, dispariții forțate și alte abuzuri care au avut loc în acea perioadă. Totuși, nu au existat condamnări.
Sub presiunea demonstrațiilor de masă și a unei crize economice, armata a relaxat treptat represiunea în anii 1980 și a permis formarea de partide politice. De atunci, Brazilia se află sub control civil. Însă forțele armate au început din nou să joace un rol politic important în timpul președinției lui Bolsonaro.
Generalul Hamilton Mourão, vicepreședintele său, a servit în armată în perioada dictaturii. Iar diverse alte figuri militare au fost numite în poziții puternice în guvern. Bolsonaro a sărbătorit în mod repetat dictatura și a minimalizat încălcările drepturilor omului comise atunci.
Au existat mai multe exemple de regres democratic sub Bolsonaro. El, de pildă, a pus la îndoială, la fel ca Trump în cazul alegerilor americane, legitimitatea rezultatelor alegerilor democratice din 2022 – declarații care au dus la interdicția de a candida în alegeri timp de șapte ani.
În acest context, decizia de a-l condamna pe Bolsonaro pentru o tentativă de lovitură de stat este un semn puternic că instituțiile democratice ale Braziliei au reușit să reziste amenințărilor la adresa democrației și statului de drept. Este un semnal că tentativele de subminare a instituțiilor democratice ale țării nu vor rămâne nepedepsite.
Dincolo de granițele Braziliei
Condamnarea lui Bolsonaro are ecou dincolo de Brazilia. În timpul mandatului său, Bolsonaro a poziționat țara ca un aliat ideologic apropiat al lui Donald Trump, aflat atunci în primul său mandat prezidențial.
Trump s-a referit la procesul lui Bolsonaro ca la o „vânătoare de vrăjitoare” pe măsură ce acesta avansa. El a impus Braziliei tarife de 50%, prezentându-le ca represalii pentru urmărirea penală a lui Bolsonaro. Reacționând la verdictul de vinovăție, Trump a spus că este „foarte surprinzător” și l-a comparat cu propriile sale probleme judiciare.
Lula a vorbit împotriva amestecului SUA în politica braziliană, afirmând că ideea că „Trump poate dicta reguli unei țări suverane precum Brazilia” este inacceptabilă.
Ministerul brazilian de externe l-a criticat, de asemenea, pe secretarul de stat american, Marco Rubio, pentru amestecul în suveranitatea și democrația țării. Într-o postare pe rețelele sociale, Rubio a numit condamnarea „nedreaptă” și a spus că SUA „vor răspunde corespunzător acestei vânători de vrăjitoare”.
Privind spre viitor, următoarele alegeri prezidențiale din Brazilia vor avea loc în 2026. Dacă Bolsonaro nu reușește să facă apel împotriva condamnării și a interdicției de a candida, el nu va mai participa la alegeri în viitorul previzibil. Deși Lula nu și-a anunțat oficial candidatura, el ar fi favorit.
Însă, dacă va exista un tur de scrutin decisiv, cel mai probabil împotriva politicianului de dreapta și fostului căpitan de armată Tarcísio de Freitas, cursa va fi probabil foarte strânsă. Există riscul ca această condamnare să-l transforme pe Bolsonaro într-un martir, ceea ce ar întări politicieni precum de Freitas, care se identifică cu politica lui Bolsonaro.
Înainte de condamnare, aproximativ 40.000 de susținători ai lui Bolsonaro au protestat la Rio de Janeiro și São Paulo. Aceste manifestații indică un sprijin în continuare. Totuși, indiferent de ceea ce se va întâmpla în continuare, decizia Curții Supreme face mult mai puțin probabil ca provocările la adresa democrației să reușească în Brazilia.
Articolul original poate fi citit AICI.
